AcasăUncategorizedMea culpa ! Atenţie...

Mea culpa ! Atenţie la săritorii de pe acoperişuri.

Am fost ferm convins că după alegerile de la 30 decembrie vom asista la o refacere a alianţei portocalii. M-am înşelat. Am subestimat verticalitatea liberalilor. Şi nu mi-am îmaginat că la PSD poate exista un asemenea fripturism, o asemenea lipsă de coloană vertebrală. M-am înşelat.

Nu sunt neapărat de acord că suntem în faţa unei  refaceri a FSN. Există încă în PSD o facţiune deloc mulţumită de această ciudată împerechere. Şi pe măsură ce timpul va trece ea va deveni tot mai vocală.  Nu e vorba de o refacere a FSN ci de o adunare a nesătuilor. A ciolănarilor. Şi de împlinirea visului zeusului: crearea megapartidului prezidenţial.

Nu am să fac un inventar al înjurăturilor de până azi lansate între cei doi actuali aliaţi. Nici al tâmpeniilor stolojeniene ori băsesciene. Se vor face zilele acestea suficiente astfel de evocări. Suntem la aproape 19 ani de la revoluţie. Unde ne aflăm ? Democraţia noastră, atâta câtă era, s-a dizolvat digerată de foamea nesăţioasă de putere a unui singur om. În faţa căruia ceilalţi s-au făcut preş, de dragul unui pai cu care să sugă puţin la măduva din ciolan.

Unde ne aflăm după aproape 19 ani ? Cine sunt „noii conducători” ? Stolojan, Băsescu… votaţi cu disperare de… anticomunişti. Trăim în plin absurd. Ce criză economică, ce problematică socială ! Strânşi uniţi în jurul conducătorului.

A mai rămas un singur lucru de făcut. Alegerea lui Nicolae Giosan în fruntea Marii Adunări Naţionale Parlamentului. Sau a lui Geoană. Tot aia.

UPDATE:  Bună şi aducerea asta aminte. Exact ce spuneam.

UDPATE : De aia o iubesc pe Corina. Jos pălăria !

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

14 Comments

  1. Apropo de fripturism, i-ati vazut ieri pe liderii udemeristi, cum cerseau sa fie si ei primiti la guvernare? De cand mama m-a facut n-am mai vazut atata prostituare si, culmea, de la reprezentantii unei natii cu pretentii, cu staif slefuit la Viena. Manca-v-ar opozitia si DNA, caricaturi grotesti ce sunteti!

  2. pot sa amintesc, pe langa „verticalitatea” liberalilor 2 amanunte, care o pot explica lejer?

    1. un interviu cu un mare arhitect al neamului, de acu cateva zile, in care explica f clar, negru pe alb, ce TREBUIE sa faca PNL.
    asa de clar, ca sa poata pricepe orice figurant cu impresii de independenta din PNL.

    sigur, exista si posibilitatea ca respectivul interviu sa fi fost numa o coincidenta… :)))

    2. in tot focul asta cu alegerile, s-o mai uitat careva si pe ceva stiri economice? care spun, in mare, ca visteria e in curu gol.

    mi se pare mult mai elegant pentru liberaloizi ca, in loc sa dea din colt in colt cand ii intreaba lumea „ba nene, unde-s banii?”, sa poata arata cu des’tu spre altii, in loc sa recunoasca „stiti, noi de fapt mancam rahat cand ziceam ca ieconomia duduie, ca ie bani de pensii & stuff”.

    in rest, oare sa-mi scot deja euroii din cont??? just in case :)))

  3. Corbu’ si Vulpoiu’

    „Miscarind” in graba mare si cu gind la cascaval,
    Corbuletu’ nostru soro, ne-o cam puse de-un regal.
    Un regal de mirlanie, umilinta, preacurvie
    Din cea roata-mbietoare sa-i revina o felie.
    De cum il vazu vulpoiu’, cit de hulpav pune botu’,
    Isi trimse emisarii si’i viri in casa mortu’.
    Astfel el din roata mare doar cu coaja se alese
    Si cu ea in ciocu’i „falnic”, el lui Zeus se sumese.
    Zeus canci, era vulpoiul cel cu gind la ciolan mare,
    Ce vazind ce pleasca’i pica, fara prea multa miscare,
    Il lasa sa zbenguiasca, sa se catere pe’o creanga
    Si sa-si laude isprava la admiratori cam manga.
    Noua luni cintat-a corbu, cu cojita la pachet
    Pina cind reloaded Zeus il chema pe la parchet.
    Dindu-si jos straiul de Zeus si redevenind vulpoi
    El ii lua pina si coaja si-l lovi drept intr-un…
    Iar d’atunci amar de corbu’ ce’avu vis de’navutire
    Cind vorbeste la boboru’, are glasu’ mai subtire.
    Iar admiratorii manga ce cu drag il admirara
    Vin acum si-i spun in fata: Fugi d’aci esti doar o cioara!
    Doar vulpoiul cel fatarnic si cu dar de manglitor,
    D’acum nu se mai preface, vrea in veci biruitor.

    Morala:
    De n’ai pic de omenie si nici de cuvint nu tii
    Vei pati ca psd-ul, te vei duce pe pustii.
    Unde dracu intarcat-a iapa lui cea naravasa,
    Si vei sti pe crupa-ti groasa, ce inseamna o cravasa.

  4. @dracu: Pai bre, chiar daca vistieria e goala, care e cumve neverificata treaba, dar sa zicem, nu cred ca exista vreo masura luata de fostul guvern care sa nu fi fost sustinuta de macar unul din participantii la noul guvern. Si din lipsa asta de bani acum trebe sa se dea si marirea de 50% la profesori :).

  5. @combo
    faptu ca-s toti retarzi nu ma incalzeste cu nimic.

    cat e de verificata, vedem pe luna viitoare. deocamdata euro face un galop de sanatate spre 4 lei, iar BNR-ul nu poate face altceva decat sa faca panta mai lina, si nu are cum opri trend-ul.

    si fin’ca tot trecura alegerile, fac pariu pe o bere neagra ca prin ianuarie, februarie, cel tarziu, euroiu sare de 4 lei. ceea ce nu ma supara foarte tare, avand in vedere ca io-s platit in euroi 😀 da pt restu lumii din romanica, s-ar putea sa cam usture la buzunare.

    iar marirea de 50% la profi o sa se dea cam in acelasi timp cu aia a pensiilor, pe care a amanat-o manechinu cu limba de moarte. undeva in jur de pastele cailor.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...