AcasăCinemayoutubotecaCujet, deci am o...

Cujet, deci am o problemă

Bun. Deci s-a decis. Nu vorbim conjugăm aşa aiurea, la diateza reflexivă. S-a decis ăla. Pardon, Ăla. Cu majusculă, ca respectăm funcţia.  Nu că nu era el decis încă de la lăcrimare. Da’ acu’ ne-a zis.

Deci: Nosferatu prim sinistru. Bun aşa. Dacă ăla e primu’ ministru’ vă zic eu şi cine or să fie membrii cabinetului. Familia Adams. Hai că o să ne dixtrăm până ne intră chiloţii în cur.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=SM1xwH1hxXg]

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

23 Comments

  1. Negocieri, negocieri
    O zi frumoasa de decembrie, cu un soare zimbitor pe cerul capitalei, o zi obisnuita de lucru pentru chiriasul de la Cotroceni.
    Acesta, ceva cam mahmur dupa Chivasul stins cu sampanie din noaptea precedenta, intra scarpinindu-se in fund, in cabinetul sau de lucru si se indreapta catre fereastra.
    Cu gindul inca la noaptea petrecuta in compania blondei se intinde luuuung si scapa un pirtz puturos, dar eliberator:
    – ‘Ti-ar stridiile ale dracului Eleno, isi zice el in gind, convins fiind ca in loc ca acestea sa produca efect afrodisiac, mai degraba i-au produs gaze care l-au chinuit toata noaptea!
    Deschide larg fereastra sa se aeriseasca si apoi un gind ghidus ii trece prin minte, amintindu-si un banc de pe vremea protectorilor lui, ceausestii, fapt care-l determina sa zica cu voce voioasa:
    – Buna dimineata, Soare!
    – Sa ne traiti Marite Zeus, ii raspunde o voca cam nedormita.
    Bine dispus inchide fereastra, se indreapta spre birou, se aseaza si-si noteaza in agenda sa-l recompenseze pe SPP-istul de serviciu care-i facuse ziua, raspunzindu-i la salutul gluma.
    Sorbind o gura de Chivas, tocmai adus de secretara pentru a se drege, apasa pe butonul interfonului si cu o voce autoritara ordona:
    – Ioane, la mine!
    Nici nu apuca sa ia mina de pe interfon si consilierul sau preferat, Ion, se afla deja in pozitie regulamentara de drepti in fata sa:
    – Ordonati Marite Zeus!
    – Bei un Chivas Ioane ?, il intreaba sugubat in loc de „buna ziua” Zeus pe consilier.
    – Pai as cam bea Sefu’, ii raspunde incurajat de ton acesta.
    – Ai bea pa dracu’, ba, esti in timpul serviciului. Ha, ha, ha! Uite care-i treaba, pune mina pe telefon si cheama-i de urgenta pe Prostanac si pe Nanoboc la mine. Azi am chef de lucru. Spune-le sa vina incognito, deghizati amindoi in Elena Udrea, ca p’asta n-o mai baga in seama gaozarii aia de ziaristi, si sa intre pe intrarea de serviciu !
    – Am inteles, sa traiti Sefu’!, ii raspunde Ion si se face nevazut.
    Satisfacut, Zeus mai ia o dusca de Chivas si-si aprinde un Kent lung. Nici nu apuca sa traga doua fumuri si in cabinet, purtati in lesa de consilier, in patru labe, isi fac aparitia Prostanacu’ si cu Nanobocu’, lac de sudoare si gifiind din greu:
    -Sa ne traiti Sefu’, am venit cit am putut de repede, ii zic acestia in cor.
    Minat de marinimie imperiala, Zeus ii masoara mai intii cu scirba, apoi inveselit brusc le zice:
    – Ba, aveti noroc, aseara am avut o erectie, cam timida ce-i drept, dar totusi o erectie, asa ca hai, luati-va doua scaune si veniti linga mine la birou. Dau una mica pa chestia asta. Ioane mai adu doua stacane si o bastirca de Chivas. Ei baieti ia spuneti-mi voi mie cum stati cu negocierile?
    – Pai Sefu’, indrazneste Nanobocul, Mirciulica zice sa dea ei prim ministru.
    – Dati pe dracu’ premier, ba Mirceo! Acum inteleg eu de ce-ti zicea Edecu’, prostanac. De trei luni de zile va tot repet ca numai eu am dreptul sa numesc primul ministru si tu o tii langa-talanga cu prostiile voastre.
    – Pai Constitutia, Boss ! indrazneste si Prostanacu’ timid.
    – Sa ti-o bagi in cur ba Mirceo, n-ati inteles nimic la Referendum ? Eu numesc primul ministru, clar?
    – Ca lacrima, sa traiti Sefu’, da’ am vrea macar ultimii doi ani sa dam si noi prim ministru.
    – Ha, ha, ha da’ tu esti prostanac rau ba Mirceo, ia asculta aici si repeta dupa mine: „Stolojan pe patru ani”!
    – Stolojan pe patru ani, repeta Mircea rusinat.
    – Altceva mai aveti?
    – Pai cu ministri…
    – Ce ministri ba, ati capiat? Va dau eu lista inainte de a va prezenta in Parlament, inca lucrez la ea, inteles?
    – Inteles Boss, raspund in cor cei doi, dar ar mai fi problema ungurilor, la care Mircea nu vrea sa renunte si pace, indrazneste o delatiune Nanobocu’.
    – Nu vrea pe dracu’, ia zi Mircea, s’aud si eu, vreti la cascaval, la guvernare ?
    – Vrem Sefu’, mai intrebi, foamea cit casa pa noi!
    – Vreti si unguri la guvernare?
    – Vrem Sefu’, cum sa nu, cu placere chiar!
    – Ce ziceai Nanobocule?
    – Nimic Sefu’, ce sa zic?
    – Pai vedeti ba ca se poate, daca vreti si negociati da pa pozitii egale. Buuuun, acum fuguta la Parlament, va inchideti pentru f’o juma de zi in cabinet la Sirbu, va luati haleala, bautura, o tabla, un septic si va faceti ca negociati. Pe la sapte iesiti impreuna, va aratati obositi si dati la presa un Comunicat.
    – Ce Comunicat Sefu’?
    – Comunicat cu ce-ati negociat, boilor!
    – Pai noi n-am negociat.
    – Da ba, pentru ca muncesc io pentru voi. Uite plecind de la niste amintiri d’ale mele marinaresti coroborate cu o viziune mai veche d’a mea de a reforma Guvernul, cit si pentru a sublinia ideea de „compromis rational” in buna intelegere intre voi, Guvernul se va numi d’acum incolo Biroul Oranj Rosu al Democratiei Echidistant Liberale (B.O.R.D.E.L). Ce ziceti de ideea asta a mea, tare nu?
    – Geniala Sefu’ !!!
    – Bun si acum continutul Comunicatului:
    „Avind in vedere noile conditii politice din Romania, cit si criza economica ce se apropie vertiginos, prin prisma interesului national actuala Constitutie a Romaniei este declarata oficial moarta, urmind a fi inlocuita, daca va fi inlocuita, la o data ulterioara, functie de pohta Presedintelui Republicii.
    Slujba de pomenire a defunctei Constitutii se va tine la Mitropolie, inmormintarea sa simbolica se va face marinareste, prin aruncarea unui exemplar in Dimbovita, iar in locul din care va fi aruncata se va monta o placa comemorativa de marmura cu urmatorul epitaf (autori Liiceanu, Patapievici, Cartarescu, Pippidea si Ungureanu):
    „Constitutia e moarta
    Avem azi doliu la poarta!
    Dar de miine veselie
    Traienel pentru vecie!”
    Masa de pomenire se va organiza la Golden Blitz si la alte citeva birturi bucurestene, renumite pentru tratativele purtate de politicienii rosii cu cei portocalii in vederea refacerii mult iubitului FSN, care va salva impotriva vointei sale sarman bobor roman, de la consecintele unei crize economice care va veni, daca va veni si nu va veni, daca nu va veni.
    Data astazi
    B.O.R.D.E.L”
    – Ati inteles ba???
    – Am inteles, sa ne traiti!!!!
    – Hai, si acum sa va vad joggingul spre Parlament ha, ha, ha!
    Cei doi se fac nevazuti rapid si in locul lor intra neauzit Ion.
    – Ti-a placut Ioane?
    – Beton Sefu’, magistral !!!!
    – Si mai am o surpriza Ioane, la intrarea in Victoria, dupa instalarea B.O.R.D.E.L-ului, voi pune un felinar juma’ oranj, jumate rosu, ce zici?
    – Trasnet Sefu’, ce sa mai zic!!!
    – Bun, atunci da-i telefon Elenei, spune-i sa se imbrace cu toalele alea colorate, de-mi aduc aminte de obiceiurile de Sarbatori (Capra, Sorcova etc.) si sa dea fuguta incoace. Dupa aceea sa nu mai fiu deranjat sub nicio forma, vom lucra la noua Constitutie!
    – Am inteles, sa traiti!
    Va urma

  2. mda, primsinistru-i LURCH în spirit şi-n simţire şi de cînd îşi mai reprimă hăhăitu’ îl avem şi pe UNCLE FESTER, de, se cizelează popeye, cît poate şi el 😛

  3. Pfoaaaiiii … Mumia PM, moamăăă … trăzni-l-ar pe băselu ….
    Ce să mai spunem, şarpele de Ilie Sârbu şi zevzecul de Ponta, buldogul Blaga, bla bla bla … guvern de năpârci papiţoaie cu … uffffffffffff…
    Zice el bine eternul Nichita :

    Din nou, noi

    Bun, dar cu noi cum rămâne?
    Ei au fost mari, tragici, sfinţi…
    Ei au mâncat pâine,
    părinţilor noştri le-au fost părinţi.

    Dar noi, dar cu noi?…
    Lor le-a fost frig, au pătimit,
    au mers prin zăpadă, prin noroi,
    au murit şi s-au nemurit.

    Noi trăim, cu noi cum rămâne?
    S-a hotărât ceva? S-a hotărât?
    Când anume şi ce anume?
    Suntem, dar ne este urât!
    Io una trec curând pe palinca, slibovica e pre slabă pentru zbuciumul meu, n-aş fi crezut să apuc să turbez mai tare de cum eram din născare … nah…
    Sibilla

  4. Dar sa stiti ca se potrivesc de minune: unul hahait si altul cu gura punga ( cum dracu’ l-or fi scos aia in afise cu gura pana la urechi? Cred ca i-au tras colturile gurii cu „mausu”. Va doresc un sfarsit de saptamana placut, alaturi de cei dragi!

  5. @ Arsulici
    Râdem, dar nu e de râs. Suntem pe cale să avem un premier cu probleme medicale serioase. Şi nu e de râs, cunoscând natura acelor probleme.

    @Filo
    Aia zic şi eu.

    @ Marcus, CELLA
    :))))

    @mirmen
    Familia Adams ziceam… era un cântec: We are family….

    @Sibilla
    Ăştia sunt.

    @Nea Costache
    Mulţam la fel.

    @ Lili

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...