AcasăOy-oy!Negociere

Negociere

– E comunişti, dă-i în pizda mă-sii !

Hârâie din gâtlej, aspiră, extrage materie verde pe care o mestecă iute prefăcând-o apoi într-o flegmă virilă pe care o scuipă dibaci chiar lângă vârful bocancului.

– Bă, Ţâmburuş, ţi-am zis să nu mai scuipi pe jos că te dau afară ! îşi iese Ventuză din pepeni.

Ţâmburuş ridică din umeri fără a-şi urni privirea din pământ. Se scobeşte între dinţi cu unghia de la degetul mic. Se opreşte puţin. Adulmecă. Fornăie din nări. Priveşte când la unul, când la altul.

– Băi, care te-ai băşit ? Bă, Ventuză, păi eu n-am voie să scuip, da’ ăştia are voie să se băşească ? Hă ? Care te-ai căcat pe tine,bă ?

Ăilalţi chicotesc. Îşi dau coate. Lingurică s-a înroşit. Ţâmburuş îl dibuieşte iute. Mijeşte ochii şi îi spune cu voce mârâită:

– Bă, Lingurică fi-ţi-ar maţele ale dracu’ ! Ce facem noi aici, bă ? Facem şedinţă sau ne căcăm pe noi ? Ia, dă sticla aia să nu te cufureşti.

– Hai, bă, lăsaţi băutura şi băşitul că pute aici … şi mai lăsaţi dracu’ şi ţigările ! Şi să nu mai scuipi, Ţâmburuş, că te ia dracii. Hai să ne hotărâm că ne aşteaptă ăia.

Ventuză îşi ia în serios rolul. Păi nu e el lider local ? E. Ăilalţi se foiesc pe scaune. Alde Cireaşă sparge seminţe şi adună cojile pe un ziar. O coajă i-a rămas crăcănată pe bărbie, dar asta nu pare a-l stânjeni deloc. Reuşeşte să fumeze, să spargă seminţe şi să vorbească în acelaşi timp. Cu vorba-i repezită în care vocalele sunt înghesuite iute între consoane, iar cuvintele se bagă unul cu nasul în curul celuilalt:

– Ce’smaivorbim noi acişilea dac’ăidelabucreş a hotrâtdeja s’facăalianţ’cuăşt’? îşi articulează logic mirarea.

– Păi, ăia s-a aliat la ei, tre’ să ne aliem şi noi. Că aici e chestii locale şi alea… cum le zice, bă, Florică ? în interpelează Ventuză pe intelectualul local al partidului.

– Priorităţi locale ! răspunde Florică. E singurul dintre ei care are calculator şi internet. Deci e un fel de intelectual al organizaţiei locale. Apoi adaugă:

– Da, bă ! Da’ aici ei e cinci şi noi şapte ! Aşa că aici majoritatea e la noi.

Enunţul e corect aritmetic. Pe Ţâmburuş l-a convins. Aşa că mai scapă o flegmă verde. Apoi ţâşneşte de pe scaun:

– Lingurică, futu-ţi pizda mă-tii ! Iar te-ai băşit !

Lingurică s-a înroşit tot. Îngaimă:

– De la varză, bă… maţele…

– Dă-o dracu’, bă, Lingurică ! Noi aici suntem echipă de negociere sau ne căcăm pe noi? se indignează şi Ventuză. Deci primaru’ e la ei. Da’ consilierii e majoritari ai noştri. Că alde băşinosu’ ăsta de Lingurică şi Cocleală a trecut la noi.

– Da’ chiar aşa … alde Cocleală unde e?se miră Florică.

– Nu vine, că e veterinaru’ la el. Îi fată purceaua, da’ a zis că votează ca mine! lămureşte Ventuză problema. Bă, ce le dăm şi ce le cerem ?

– Băi, le fut muma în cur ! Io cu ăştia nu mă aliez ! Am proces cu pământu’ cu alde Sfeclă şi tu vrei să mă aliez cu el ? se răţoieşte Ţâmburuş. Chiar atunci se deschide uşa şi intră „ăilalţi”. Sfeclă, Spaniolu’ şi, surpriză, Cocleală.

– Ce-aţi venit, bă, aşa de repede ? se miră Ventuză. A fătat, bă, aia ?

Cocleală dă din cap, cu privirea plecată. E stânjenit de ceva. Sfeclă lămureşte imediat lucrurile:

– Bă, Cocleală s-a întors la noi. Aşa că acum suntem şase la şase.

– Da’, bă, Cocleală ? se miră toţi într-un glas.

Cocleală dă din cap cu obidă.

– Păi de ce, bă, traseistule ? Uite, bă, Ventuză cu ce ne-am procopsit noi de la ăştia : cu băşinosu’ de Lingurică şi cu traseistu’ de Cocleală.

– Lăsaţi-l, bă, şi voi ! hlizeşte Sfeclă. Acu’ a aflat că ăla mare a lu’ Spaniolu’ a lăsat-o borţoasă pe fi’sa.

Lingurică de emoţie scapă încă o băşină. Una sonoră, cu personalitate şi stropi.

– Să-ţi fie de bine, bă, Lingurică ! îl felicită Sfeclă rânjind. Hai, bă, la Talibanu’ să bem. Hai, Cocleală, să faci cinste ! Că o să fii bunic, bă !

Cocleală dă din mână a lehamite şi iese. Îl urmează toţi. Sfeclă şi Ventuză ies mai la urmă.

– Ăştia ai lu’ Spaniolu’ sunt de neam futăcioşi, bă, Sfeclă ! De ăştia aveţi voi, bă, la partid !

– Las, bă, că şi ai lu’ Cocleală … e curve dă neam…

– Da’ , bă. Da’ acum e tot la voi şi alea.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

46 Comments

  1. aaa. nu stiu!…
    stai sa ma gandesc.. deci… aaa… nu, nu… cred…
    hmmm…
    desi or sa scobeasca peste 20-30 de ani lumea dupa postul asta prin gaura neagra a internetului…
    nu! cu siguranta nu vine de la anal!

  2. Ma intreb daca nu cumva niste israelieni proveniti din Romania, atrasi de denumirea blogului, citesc articolul de mai sus si se intreaba daca – dupa plecarea lor – limba romana nu a capatat noi valente, nu a devenit mai „plastica”, mai „percutanta”, mai „bagata’n mama ei”. Si ca ar trebui rapid sa mai ia lectii de la Cocleala, Lingurica si Ventuza, inainte de a mai face o vizita la rude (sau la morminte) la Bucuresti. Nea Stere nu tine si el cursuri de „new-romanian”?
    In alta ordine de idei citesc un comentariu pe blogul liberalului de stanga Const. Gheorghe in care Mordechai spune : „Pe aia ii revolta alianta cu PSD. Pe noi, alianta cu PL-D”. Pai cine or fi aia „noi”? Ca „noi” pana acum eram „cancisti”, iar cancistul 100% nu e nici cu PSD, nici cu PL-D, nici cu PNL, nici cu UDMR, ca sa nu mai vorbim de raposatii PRM si PNG. Cancistul pur banuiesc ca asteapta, doar s-o ivi un arhanghel pe un cal alb, care sa salveze politica comunisti si fascisti, de oportunisti si populisti, de corupti si farisei, de criza mondiala si de globalizare, de basesti si tariceni, de geoaniti si markobeliti…

  3. De-o citi asta, neamu’ lu’ Ventuza , a’ lu’ Tirbuson si care or mai fi,si de-or avea mintea la ei, ar trebui sa se lase de varza , sa-si puna centurile de castitate , ca prea pute a spelunca .
    Cu spovedania nu tine, ca s-ar simti curati si-ar lua-o de la capat. Cu negocierile.

  4. Da, bre. Se trage de la ciolanul din varza. Dar eu nu inteleg de ce Tirbuson lipsea. O fi fost pe sub masa sau se ocupa cu ascunsul sifoanelor?! Alea dau ragaituri graseiate – vorba cuiva 😛

  5. Nu stiu ce mai e la moda acu’. Beton, viran, inox, sau alte super cuvinte d’astea. Asta a fost peste toate. Si apropo de negocieri, totusi de ce trebuie sa faca cinste d’alde Cocleala? Pana la urma orice purcea putea sa fete iar la negocieri nu a castigat nimeni. Sau a castigat careva si nu stiu eu?

  6. Prietene, cât de mult nu m-am mai lăsat eu îndemnat spre tiparniţă… parcă m-au convins unii prieteni. Sper să vă fac o surpriză după anul nou şi să adun nişte texte mai de soi. Dar nu neapărat cele de aici.Mă rog, v-oi spune eu ce şi cum când o fi cazul.

  7. brevetează-te şi osimează-te că vin vremuri dizidenţiale
    şi pînă ne ia mama d…ului şi cnea internetu s-avem barem loc de aliat la cineva … să ne simtem bine
    toarnă-mi o bragă pă serotonină …
    ejti … cînd mă opresc din rîs îţi zic

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...