Avertisment
Povestirea care urmează nu este recomandată gravidelor, mamelor care alăptează, taţilor care alăptează mamele, filateliştilor cu şepci verzi şi cozoroc maro, bicicliştilor care nu poartă cotiere, ospătarilor cu voce de tenor, şoferilor de autobuze cu neveste ochelariste etc. Povestirea nu are absolut nicio legătură cu politica sau cu votul dumneavoastră.
A luat puşca şi din greşeală s-a împuşcat cu ea în picior. Sau din prostie.
L-o fi crezut de lemn.
Si degeaba, si fara vizor….
Lemn bun, de-al nostru, de PVC. Falnic pom PVC-ul.
M-am uitat pe listă, nu fac parte din categoriile cărora nu li se recomandă (poate doar „etc”), aşa că îmi iau libertatea de exprimare primită acum 19 ani şi spun că această povestire mi-a amintit de celebra fabulă „Boul şi Luminiţa” de Puşi Dinulescu.
Nu cunosc boul. Dar Luminiţa poate fi interesantă.
Citez întreaga fabulă:
„Un bou s-a îndrăgostit de Luminiţa. Boul eram eu.”
Iar Luminiţa a ajuns ministresă ?
Fabula nu spune, dar ipoteza nu se exclude.
😉
De fapt el voia sa-si traga in cap, dar a fost o sinucidere conceputa cu picioarele 💡
🙂