AcasăOy-oy!Da, criza

Da, criza

criza By Ciupico & Mordechai

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

18 Comments

  1. Patimile lui Geoana
    Dupa ce si-a adjudecat binemeritat zisa spusa (sic!) de dedea Ilici de “Prostanac”, Mirciulica a trebuit sa astepte amar de vreme, mai precis pina la formarea noului B.O.R.D.E.L., pentru a da acestei zise o valoare universal recunoscuta si a intra in istorie drept Geoana cel Prostanac.
    Acest moment de glorie a fost marcat de actiunea idioata si total impotriva vointei electoratului de a se “cirdasi” cu PD-L-ul asimetricului in vederea obtinerii pentru ilustri lideri ai PSD a gaurilor din cascavalul Puterii (miezul acestuia a revenit PD-L-ului).
    De cum a pus boticu’i la Ciolan, patimile charismaticului presedinte al PSD-ului s-au amplificat pina la nivelul critic, fiind intretinute la foc mic din rumegus si baliga uscata de iubitul si alesul conducator al tuturor romanilor de pretutindeni (sic!), care nu a scapat nicio ocazie de a-l umili in public si de a-i transforma partidul, altadata bour national, intr-o jucarie stricata si buna de aruncat la gunoi.
    De la episodul cinegetic in care l-a trimis la vinat de vulpi si la excluderi din partid pe motiv de razmerita cu iz de telenovela si pina la episodul de ieri, cind l-a pus la coltul de rusinica, in genunchi, pe coji de nuci, intorcind din drum, in vazul unei natiuni, coloana oficiala de masini pe motiv de incompatibilitate a sefului statului cu gasca de psd-isti adunati la sindrofia inscaunarii noului ministru de interne, Mirciulica n-a facut altceva decit sa incaseze din toate pozitiile posibile loviturile de maestru de cartier ale lui Zeus.
    Dar Mirciulica nu se lasa. El doreste sa demonstreze tuturor ca zisa respectiva nu a fost capatata cu spaga, ci cu sudoarea fruntii, asa ca merge mai departe pe post de sac de box asimetric.
    Mai nea Mircea, ia de-mi explica si mie, o virgula neinsemnata care a crezut si mai crede in valorile social-democratiei (nu in partidul condus de mataluta), nu era mai corect din punct de vedere politic, sa nu-ti arunci mata partidul in haznaua acestui B.O.R.D.E.L. cu riscul de a-ti pierde electoratul si sa stati frumusel in banca Opozitiei de unde sa va indepliniti mandatul incredintat de alegatori, de a lupta impotriva basescului si a camarilei sale (PD-L)?
    Chestia asta ar fi durat mai putin de un an.
    In schimb, la indicatiile pretioase ale altor prostanaci in ale politichiei dar in foame de bani precum nen’tu Oprisan, ai tirit partidul pe un drum barat din care, Zeusul, cistigator in alegeri, va va arunca la lada de gunoi ca pe o masea stricata, dupa ce in prealabil, utilizind metoda “maradona”, ca in cazul PNL-ului isi va opri gasca portocalie in frunte cu Sirbu si Grupul de la Cluj pentru uz personal in armata de soldatei de plumb.
    Pai frumos dati voi la alegatori bre nea Mirciulica?
    Eu, in prostia mea, zic sa va opriti si sa sugeti laba precum ursu’ pina in noiembrie (ca Slava Domnului aveti de unde), iar la alegeri sa veniti cu o Solutie pentru un popor satul de prestatia mutantului.
    Ce zici, batem palma?

  2. …si te-ntrebi cum dracu’ gasesc americanii voluntari pentru Irak. Pentru amaru’ asta, zilele in Irak sau Afganistan sunt wellnes party! 🙁
    Guvernul lor zice merci: are reale sanse de a mai scapa de unul care „suprasolicita” sistemul de securitate sociala.
    Apropos: „Maradona cu burtica” din PD minus L, cum se intitula presul matrozului, ar putea trimite pensionarii in Irak si Afganistan, inarmati cu prastii cu luneta, pentru gloria superputerii care este Romanica. Cei care se vor incapatana si se vor intoarce in tara, vor fi obligati sa traverseze pe rosu. In felul asta ar rezolva si problema pensiilor, banii ramasi putand fi folositi pentru a pune borduri la Ministerul Finantelor si alte furaciuni 🙁

  3. @ all
    Din cauze diverse şi complicate azi am întârziat cu moderarea. Dar îmi fac autocritica şi gata.

    @ Lucia Verona
    Aşa zice ăla ? Că sunt membru de partid? Atunci mănâncă mult rahat. Să-i fie de bine.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...