AcasăMucii din fasoleTop 10 papa caca

Top 10 papa caca

Adică un top al celor mai de rahat lucruri de mâncat. Sărim peste chestia cu „soarta oricărui aliment e de a deveni rahat” şi citim cu atenţie. Nu ca să ne ferim ci ca să ştim de la ce ni se trage. Lista începe cu somonul de crescătorie şi se termină cu vacile chimizate. Trecând prin piersici şi cicănul cel de toate dietele.

Aşa că, dragii mei, ce băgaţi în gură aia scoateţi pe… nu! Ce băgaţi în gură aia vă bagă în spital. Unde, desigur, veţi avea parte de îngrijire medicală de calitate, dvd în cameră şi wireless în tot spitalul. Hăhăhă, ce haios sunt. În spitalul din Viena, bre.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

18 Comments

  1. Si atunci ce mama dracului mai bãgãm în gurã si scoatem pe cur? E adevãrat cã ne mâncãm între noi ceva de speriat, dar asta nu tine de foame.
    Dacã haleala dãuneazã grav sãnãtãtii, eu schimb planeta, mã cãrãbãnesc pe Mercur. Sunã bine.

  2. Obsesii urbane se numesc.

    Îmi aduc aminte de cei care îţi spun cu atâta patos să nu mănânci nimic din ce nu ar mânca viţelul. (sic!)

    De fapt, să-ţi spun un secret: toate alimentele conţin toxine. Toate alimentele conţin „chimicale” – unele din natură, altele adăugate.

    Şi toţi murim, indiferent ce mâncăm. Şi chiar şi oxigenul care ne ţine în viaţă probabil este o otravă cu efecte pe termen lung – vezi teoria stresului oxidativ.

    Aşa că… cred că cel mai sănătos este să mâncăm şi să facem ce ne place, dar să nu facem exces.

  3. Am făcut şi eu mai demult o listă cu alimente „kinky”: carne de viţel cu hormoni, cartofi modificaţi genetic, lapte de vacă clonată (scuzaţi cacofonia)…
    Dar dacă trebuie musai la Viena, atunci mai bine comandăm Wiener Schnitzel, urmat de Sacher Torte, sau şi astea-s toxice?

  4. Acu’, ce papă fieş’care ar fi, în general, treaba lui. Că orice fel de papa se transformă-n caca, e lucru firesc şi ţine mai mult de filosofie decât de bucătărie.
    Văz însă că neglijezi cazul celor care papă caca, ba unii dintre ei chiar îi laudă gustul (ceea ce, după cum bine zice nea Stere, ar fi altceva). Păi cu ăştia cum rămâne? O fi numa’ treaba lor? Să le urăm poftă bună? 🙁

  5. Păi io ‘sei aşa, în general, c’ar fi treaba lor dacă n-ar zice: nu mă crezi? Ia şi tu de vezi. Da’ am şi oareş’care-ndoieli c-ar fi numa’ treaba lor, că s-au cocoţat de-au ajuns în frunte, ca păduchii, sau moţu’…, cum s-ar zice.

  6. Si eu sunt vegetarian, dar daca salata nu a făcut înainte sa ajungă la cuptor, muuu!! beeee!! si grohhh!! Nu pun gura pe ea sa nu mă intoxic!!! Am principi, ca o societate fără principi e „carevasazica” ca nu le are. Fumez mult si recunosc spăsit mă mai si cinstesc la o adică. Oy, oy, ce bolnav o sa mor! ce mai sunt un inconştient bun de dat exemplu negativ!
    🙂

  7. suntem pe făraş. baiu-i că doar doi-trei guri din ăia care stau într-un picior ori rezemaţi în bărbăţie-le pot a se hrăni cu lumină solară şi a se adăpa cu vânt de pe baltă. şi până şi ei dau colţu’ (pardon, da’ ăsta-i adevărul).

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...