Bănuiam

Deci aveam o bănuială. Acum e clar că aşa e. Şi să nu-mi ziceţi că Times nu merită luat în serios.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

19 Comments

  1. Noutăţi? Nu chiar. Intuiesc ce zice articolul.

    Este o vorbă – nush cine a spus-o: într-o societate oarecare există oameni buni care fac lucruri bune şi există oameni răi care fac lucruri rele. Dar pentru ca oameni buni să facă lucruri rele este nevoie de religie.

    În fine, există studii statistice şi socio-antropologice care arată că moralitatea omului este universală şi nu depinde de vreo religie sau zeu.

  2. Cele scrise in Times sunt centrate in jurul urmatoarei idei:

    „In general, higher rates of belief in and worship of a creator correlate with higher rates of homicide, juvenile and early adult mortality, STD infection rates, teen pregnancy and abortion in the prosperous democracies. ”

    In cuvinte neaose, autorii citati afirma ca exista o corelatie intre „credinta in si venerarea unui creator” pe de o parte, si „rata criminalitatii, mortalitate infantila, rata infectiilor cu boli cu transmise sexuala, sarcini la adolescenta”.

    Autorii au ajuns la concluzia ca exista corelatia respectiva analizand cate tari si cate culturi ? Oare Iranul respecta aceasta corelatie ? Oare Israleul respecta corelatia ? dar China ? dar Japonia ? Cum sta Luxemburgul la acest capitol ? De Vatican (ca e si el o tara) nici nu mai vorbesc. Pai vedeti …

    Este foarte usor sa ajungi la concluzii absurde (sau la concluzii dorite, daca vreti) bazandu-te pe statistica, pentru ca matematica nu minte (nu-i asa !?).

    De exemplu, oamenii actioneaza instinctual si inconstient pentru incalzirea Planetei in fiecare iarna (ma rog, fiecare cu emisfera lui), pentru ca s-a constatat (stiintific) ca iarna oamenii civilizati emit mai mult dioxid de carbon. Faptul ca iarna se ard mai multe lemne decat vara la gratar, se explica prin reglarea climei planetare, adanc infipta de mama-evolutie in ADN-ul nostru.

    Tot asa, omenirea are o statistic dovedita tendinta de a se imbata vartos de ziua nepotului meu; faptul ca nepotul meu este nascut intr-o banala zi de 31 decembrie, nu este semnificativ (as fi putut sa nici nu va spun).

    Sunt convins ca Times nu spune prostii. Prostiile sunt apanajul oamenilor care le scriu.

  3. Hmmmm… pai intr-un fel, ar avea sens, cred ca e cam ca in psihologia educatiei: daca ii zici unui copil: „Nu face aia” si el te intreaba „De ce?”- ai doua raspunsuri posibile 1. pentru ca aia aia aia (un motiv rezonabil) caz in care s-ar outr\ea sa te mai si asculte, sau 2. pentru ca asa am zis io! caz in care de-al dracului o sa se duca si-o sa faca exact pe dos. K.. acum inlocuiti „asa am zis io!” cu „asa a zis Doamne-Doamne”.

  4. @ Darius cel Tulbure
    Intuiţia ta e fenomenală. Absolut fenomenală. De mare excepţie. Le nimereşte perfect pe dos.

    @ Petronius
    De fapt chichirezul e altul. Spre deosebire de o societate preponderent laică, într-o societate condusă de dogma religioasă apar prohibiţii suplimentare. Impuse cu o rigoare, nu de puţine ori, excesivă, intransigentă. Suma acelor oprelişti devine direct proporţională cu suma unor anume frustrări. Iar de aici mai departe logica revărsării e evidentă. Aşa că lăsăm puţin statistica.
    Altfel articulat şi de bun simţ punctul tău de vedere.

    @Raluca Hippie
    Marea poveste e că toate religiile pretind că deţin adevărul şi exclusivitatea francizei divine, pe aici.

  5. Asa cum vad eu, problema este separatia intre stat si biserica, adicatelea revenirea bisericii in afacerile de stat dupa ce au luat o pauza lunga. Mai ales in SUA lucrul asta e vizibil, pentru ca acolo bisericile crestine au influenta foarte mare la alegeri. Stiti voi mai bine cum SUA s-a transformat in Cruciat, si unicul absolvitor de pacate ale lumii.

    Bush si republicanii care au stat cu urechea pilnie la ceruri au implementat o gramada de politici timpite, gen interzicerea cercetarii cu celule stem. In numele Domnului, bushishtii au jertfit o gramada de oameni cu boli incurabile, si au redus din capacitatea de cercetare a SUA. Nu e timp de spus mai mult, ca le-as cinta io mai multe…

    Da’ nici noi nu suntem mai bravi cu popolarii lu’ Nea Carmaciu’. Si asta tot cu urechea pilnie pe punte, si la ceruri si la telefoanele noastre 🙂

  6. Multumesc pentru apreciere. Totusi, tot ceea ce „opreste de la savarsire” practica religioasa (de orice culoare) intr-un mod perfect nedemocrat, societatile mai mult sau mai putin democrate interzic prin lege.
    In continuare voi arata, ca religia nu aduce de fapt nimic nou ca si restrictii. Dar sa le luam pe rand:

    1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tãu: sã nu ai alti dumnezei afarã de Mine.
    – Atunci cand societatea cu pricina are propriul dictator, e clar cui trebuie sa se inchine fiecare. In cazul democratiei, „dumnezeu” este ales pe patru ani si cine nu i se inchina nu primeste functii si nici bani de la buget, asa ca de bine de rau porunca este respectata.

    2. Sã nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
    – Asta este mai subtila; as putea sa speculez, dar nu imi vine de moment.

    3. Sã nu iei numele Domnului Dumnezeului tãu în desert.
    – Cred ca este clar: cine se foloseste de numele „dumnezeului” la moda trebuie sa sara cu lozul; ca sa nu fie „in desert”.

    4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
    – Am citit ceva „teoria constipatiei” care spunea ca de fapt din cauza evreilor avem ziua de sambata libera. Oricum, mi se pare tulburator ca exista „porunci laice” (adica legi) care ne obliga sa ne odihnim si sambata, si duminica. De exemplu sindicatele din Franta ar fi in stare sa faca moarte de om pentru 35-ul lor (adica numarul saptamanal maxim de ore permise la serviciu)

    5. Cinsteste pe tatãl tãu si pe mama ta, ca bine sã-ti fie si tie si multi ani sã trãiesti pe pãmânt.
    – Nu am auzit de vre-o scoala care sa zica altceva; indiferent de nivelul de democratizare.

    6. Sã nu ucizi.
    – Democratia laica este mai absurda chiar si decat habotnicii religiosi: nici animale nu mai ai voi sa ucizi. Mai putin si nici taiatul ierbii nu va mai fi in regula.

    7. Sã nu fi desfrânat.
    – Putine tari sunt unde prostitutia este permisa. Mai nou se duce campanie si impotriva fumatorilor. Iar prin taxe si accize, bauturile alcoolice vor deveni mai inaccesibile chiar si decat daca ar fi ilegale.

    8. Sã nu furi.
    – Nici o societate nu incurajeaza asa ceva.

    9. Sã nu ridici mãrturie mincinoasã împotriva aproapelui tãu.
    – Se pedepseste cu inchisoarea; car’ va sa zica nu este doar penibil este si penal.

    10. Sã nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tãu.
    – Asta inca nu s-a legalizat. Sau poate ca nu stiu eu.

  7. @ Karakas
    Mă tem că ai dreptate. În SUA lucrurile au luat-o lejer razna în privinţa asta. La urma urmei e de înţeles, când exprimi propria opinie o mai poţi lua peste ochi, dar când ai patalama la mână că tu vorbeşti în numele divinităţii… cin’ să te contrazică ?

    @Petronius
    Ei, te-ai oprit la decalog şi l-ai dichisit să îţi iasă argumentaţia. Despre avort, homosexualitate şi altele vorbim alt’ dată.

    @ Moshe
    :)))))))))))
    Corect. Asta închide orice discuţie.

    @ Dracool
    Ai cui ?

  8. Mda, ce a urmat după „Intuiesc ce zice articolul.” a fost un comentariu pe marginea ideii din articol, nu ideea în sine.

    Ideea articolului este că există o corelaţie negativă între moralitatea unei societăţi şi gradul său de religiozitate. Comentariul meu doar a adăugat nişte idei în plus. Uite un articol cu trimiteri interesante.

  9. Sincer, nu imi dau seama daca este aici locul unei discutii serioase. Eu voi incerca sa duc argumentatia mai departe si daca „amestecatul in discutie” nu era intamplator, atunci imi cer scuze anticipat.

    De fapt, spuneai ca „Spre deosebire de o societate preponderent laică, într-o societate condusă de dogma religioasă apar prohibiţii suplimentare”. Eu cred ca prohibitiile suplimentare nu sunt date de polarizarea laic-religios, ci de nivelul de autoritate al societatii despre care vorbim. Nu uita ca atat nazismul cat sis comunismul a perceput religia ca si concurenta, motiv pentru ccare au combatut-o. Priveste socitatea americana de dupa 9.11 si vei vedea „prohibitii suplimentare” cat incape. Ce sa mai spun de noi care dupa ce am descoperit liberatea acu 20 de ani, azi o pierdem cate putin, cu fiecare lege noua.

    Oricum, nu religiozitatea este problema pentru delicventa, ci absenta unui sistem universal recunoscut al valorilor. Societatile totalitare (de stanga sau de dreapta, laice sau religioase) sunt capabile sa franeze delicventa, nu numai printr-un sistem dde control al populatiei bine alimentat, cat si printr-o ideologie coerenta (nu am spus ca e buna).

    Daca Times ar fi avut dreptate, atunci in Iran infractionalitatea ar fi maxima, iar in State puscariile ar fi goale.

    Inca odata, imi cer scuze daca am luat-o prea in serios.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...