Nea Stere şi revoluţia

Dimineaţa se petrec, mai nou, revoluţiile. Nu foarte de dimineaţă. Mai întâi îşi bea omul cafeaua, fumează juma’ de pachet, dă o tură cu televizorul şi pe urmă iese în faţa blocului unde se consultă cu nea Stere să vadă dacă azi se interpretează vreo revoluţie, o răzmeriţă ceva. Aşa şi eu.

În faţa blocului, ieri dimineaţă, nea Stere şi- ce surpriză! – nea Mătreaţă. Amândoi preocupaţi foarte. Când ajung pricep şi de ce. Oamenii erau cufundaţi în lectura presei. Mă rog, presă… vorbă să fie. Se holbau ca doi disperaţi la pozele din o revistă pentru adulţi. Care merge bine şi pentru minori dacă nu află părinţii sau dacă ( foarte probabil) au părinţi „adaptaţi cu vremurile”. Sau- şi mai probabil- dacă pe părinţi îi doare în cur. Pe scurt cei doi căpiaţi se holbau la pozele uneia aflată în costum de duş. Una lungăăă şi cu două semnalizatoare de plămâni extrem de bine confecţionate.

Nea Stere mă observă. Oftează. Se uită la aia din poze. Se uită şi la mine. Oftează iar. Apoi cu obidă în glas îmi comunică:

– Deh, vecinu’… ars longa- aici îmi arată kilometrii de craci ai ăleia- … pula brevis ! nu e nevoie sa vă spun ce mi-a arătat aici. Cert e că erudiţia lui m-a copleşit. Aşa că m-a pus repede la curent cu realitătile lumii în care trăim:

– Stăteam cu nazistu’ ăsta de Mătreaţă… să mă cert cu el … că ne dă apă caldă cu porţia…

– Băi Stere, dacă e datornici scara voastră ! Nu trebea să vă dau deloc. Da vă dau că sunt preten cu tine, bă…

Tipul ăsta de capitalism, pe încredere, îmi convine. Nea Stere urmează:

– L-am trimis pe Danhil să ia bere, da’ nu s-a mai întors zburătoarea… al dracu’ ! A fugit cu banii…

– Ţi-am zis că aşa face ăla… e parşivi.

Nea Mătreaţă ştie el ce ştie. Dar profit de ocazie să mă interesez.

– Deci, care e treaba cu apa caldă, nea Mătreaţă ?

– E nazist, al dracu’ ! explică nea Stere subminând autoritatea fochistului nostru. Apoi adaugă încă o flegmă lângă cele câteva zeci ordonate în jurul băncii.

– Bă Stere, nu mai fi flegmatic aşa. Că ai umplut acişilea dă scuipaţii tăi… Nu, domnu’ … e restanţieri. Da’ a plătit şi mi-a dat grafic că dă diseară vă bag la program normal… Că până acum v-am dat că eram io preten cu Stere, cu beţivu’ ăsta…

N-apucă nea Mătreaţă să îşi termine expozeul ca pe scară coboară năvalnic nea Gherase. De la doi. Locuiesc totuşi pe scară de nea. Care nu e tot aia cu omătul.

– Băi, Mătreaţă ! Ia să vezi ce vă fut eu muma-n cur vouă ! Cât mai stau, bă, jegos ? Hă ? ‘vă-n cur de puturoşi…

Nea Gherase n-a lucrat niciodată cu fineţuri. Revoluţionar din fire execută subiectul din primă. Revoluţionar autentic. La revoluţie păzea scara cu o greblă şi ne cerea buletinul la intrarea în scară.

– Cu mine vorbeşti , Gherase ?

– Cu tine, bă, puturosule ? Păi ce ? Vă bateţi joc? De ce îmi tai tu mie apa caldă?

– Că e restanţieri !

– Mă doare în cur ! Am plătit ? Zi, bă cheliosule, am plătit ? Am plătit ! Aşa că mă doare în cur. Îmi dai apă caldă câtă vreau şi când vreau eu. Că dacă am plătit am voie să-l inund pe bâlbâitu’ dacă aşa vreau eu ! ‘vă-n cur de hoţii dracu’ !

Aici nea Stere se bagă şi el, în vreme ce nea Mătreaţă se învineţeşte la faţă:

– Bâlbâitu’ nu e, bă, în Italia ?

– Lasă-mă, Stere. Nu mă lua cu diversiuni, că nu merge. Ce? Eu nu văd că eşti bara-bara cu ăsta ? Bai, Mătreaţă ! Vezi că fac revoluţie ! Cu mine nu merge, băi, beţivule ! Vă plătim să staţi ca nişte puturoşi !

Nea Mătreaţa îl priveşte chiorâş. Acum lipeşte el o flegmă la colecţie.

– Vezi, Mătreaţă- hlizeşte nea Stere – acum tu eşti flegmatic, bă !

Nea Gherase înjură. Pleacă înjurând şi ameninţându-le pe nea Mătreaţă. Mulţi „nea” , v-am zis. Mătreaţă se uită chiorâş în urma lui. Striveşte o înjurătură între dinţi. Mai bagă o flegmă. Se ridică şi pleacă.

– Ai plecat, bă ? Te-a speriat revoluţiuonaru’ ? Te-a speriat ăla… Che Gherase ? Dai drumu’ diseară la caldă ?

– Lasă că vedeţi voi pe dracu’ – mormăie nea Matreaţă în vreme ce se îndreaptă. În urma lui nea Stere îmi arată iar poza ăleia cu craci şi ţâţe. Şi rânjeşte.

– Al dracu’ Che Gherase al nostru. Mai tare ca ăla a lu’ Castro. L-a speriat pe Mătreaţă.

Plec şi eu. Iar nea Stere rămâne contemplând ars longa şi oftând de cele … brevis.

Seara n-am avut apă caldă. Iar în dimineaţa asta nici apă rece. Până la ora asta. Dat dracu’ Che Gherase.