Coaliţia 7,62

2497

Bre, eu v-am zis că-mi place coaliţia asta. Dacă tot schimbă miniştrii de interne din doi şi un sfert în doi şi un sfert, aliaţii boccii întru liniştea tiranului se iubesc ceva de speriat. Acu’ e drept că Găneasa nu e chiar sfârcul ţării, da’ e fain să vezi cum se împuşcă aliaţii.

Acu’ după dibăcia la tras cu durda… nu s-a gândit nimeni să caute meseriaşii de la Braşov prin alianţă ?

Personal mă declar satisfăcut de noua metodă de rezolvare a problemelor coaliţiei. Mă deranjează doar că trăgătorii sunt rău ochitori. Aşa că sugerez ca cei 70.000 de coco/cap de măgar primiţi pe motiv de criză să fie folosiţi pe şedinţe de tir. Iar la alegerile viitoare procedăm uninominal şi foc cu foc.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

25 Comments

  1. Fainã idee, da’ pân’ la uninominale tre’ sã ne antrenãm. Cre’ c-ar prinde bine un set de tinte: Popeye – tintã piept, piticu’ Bocãnilã – tintã în picioare si pãsãrica de Plescoi – tinta între picioare.

  2. Ce e drept, cand am auzit azi dimineatza stirile de la Ganeasa, si pe mine si pe omu’ ne-a umflat rasu… Ce ma ingrijoreaza este ca nu crez ca e o reactie normala…:)))

    V

  3. Vorbeam cu o gagica pe mess si intamplator mi-am amintit de perioada comunista cand eram la gradinita şoim al patriei .. iar pe langa poeziile cu „mere pere in panere/si gutui amarui cu puf galben ca de pui…” sau „pisicuta pis pis pis/ te-am visat aseara-n vis” .. mi-am amintit de asta:

    http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/zdreanta.php

    care mie mi se pare ca ar merge pt situatia de azi de la noi .. dar cine-i zdreanta cu ochii de faianta?

    Ala de se uita in ochii lui? 😀

    Trebuie invatat minte!

  4. Pai nu e..Nu mai tin minte care sunt alea 5 faze atunci cand afli ceva nasol: negare, furie, resemnare( scuze, le-am uitat), dar rasul e cred ca ultima posibila reactie..A, omu’ m-a intrebat daca nu a crapat vrunu’, si asta e deja cinism…Io-te ca politichia dambovitzeana scoate tot ce e mai „bun” din cetatzean..

    V

  5. Vendeta si lubenite la Ganeasa
    Dupa modelul deja consacrat de street-fights, lansat de catre cei doi protagonisti „Boc vs.Ponta”, locuitorii unui idilic asezamant mioritic si-au „licurizat” istoric vatra stramoseasca, transformand-o pentru o zi intr-un veritabil decor de filme western hollywood-iene.
    Conform unui scenariu deja verificat ca reteta de succes performat cu ocazia alegerilor locale, „fratii Buzesti” din satul respectiv au incercat rezolvarea conflictelor doctrinar-ideologice pe care le aveau cu partenerii de „bordelariat guvernamental”, balaoachesii psd-isti cu radacini adanci in izvoarele Gangelui, cu ajutorul clasicului duel marca western.
    Ca in cadrul B.O.R.D.E.L.-ului luptele pentru Ciolan au totusi o anumita motivatie ce consta in cantitatea si calitatea ciosvartei primite de fiecare dintre cei prezenti la ospat, motivatie valabila pentru o incaierare, lumea poate sa inteleaga.
    In definitiv nu-i totuna sa primesti „adidasii” si capul porcului pentru o racitura, ca PSD-ul, in timp ce Leana ot Plescoa sau Cotroceni-ul se desfata culinar cu muschiuletii, cotletele si antricoatele sacrificatului de Ignat.
    Dar stai si te intrebi ca talambul, oare ce comori ascunse, ce pamanturi, ce paduri, ce petrol nou descoperit (despre care n-a aflat inca Patriciu „Ewing” Co.) se afla pe teritoriul respectiv, care sa constituie tema de disputa paramilitara intre taberele PD-L si PSD?
    Or fi lubenitele Prostanacului?
    Deoarece in conditiile in care avem parte de un buget de austeritate ce lasa loc doar pentru construirea de noi si noi biserici intru izbavirea sufletelor politicienilor de bazar dambovitean (ceea ce nu este rau, dar nici prea bine nu este, atata timp cat scolile si spitalele stau sa se darame in capul elevilor, medicilor si al pacientilor), este firesc sa te intrebi care-i miza acestei batalii locale?
    Si ar mai fi un motiv de ingrijorare. Daca acest model isi are sorgintea in Guvernul Romaniei, fiind escaladat la nivel de vendete rustice locale, nu este oare posibil ca el sa se intoarca precum un bumerang de unde a plecat si sa vedem la televizor un boc cu un taburet in brate, alergand un ponta pe culoarele Palatului Victoria, cu intentia clara de a se sui pe scaunel si a-i trage un cap in gura partenerului de prostitutie politica, sau pe Prostanc urmarind-o in viteza pe Ex-missa, pentru a-i suti coronita?
    Noroc totusi cu d-l Presedinte al tuturor romanilor de pretutindeni care, din cand in cand si la astfel de evenimente, ii mai convoaca pe beligeranti ba la Pelisor, ba la Cotroceni unde, dupa ce-i dojeneste parinteste, le da cate o acadea si-i trimte din nou la joaca intru prosperitatea si propasirea neamului romanesc.

  6. @Ionutu
    Deci se vede că n-ai făcut armata. 7,62 e diametrul. La ţigări sau glonţul de AKM. Pe alese. Diferenţa e că unele te omoară mai lent.

    @Veritas
    Da. Scoate din cetăţean exact ce a băgat. Dar ceva mai digerat.

    @moshu49
    Nerăbdătorule.

    @jinx
    Aveţi puţintică răbdare, stimabile.

    @Florian
    Nu ştiu, bre. Dar întreb la ăi de concesionară scărili.

    @ marcus
    Bre, eşti chitit pe lubeniţar.

  7. N-am facut armata … sunt un mic anarhist care devine violet brusc si din senin!
    Nu trebuie sa-mi zica un nene cand sa căşun pe cineva si culmea fara motiv …
    Suna atat de frumos 7,62 … de-a dreptu romantic 😀

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...