AcasăRabbi ziceFloricel Bond

Floricel Bond

Pomeneam ieri de cupletul cu spioni. Cu Floricel. Floricel Achim. Acest zero-zero-tuns zero al nostru.

Sincer, mie şmenuiala cu ziariştii răpiţi mi s-a părut mult mai mişto filmată. Şi scenariu’ şi imaginea mai mişto. Asta mi se pare făcută pe fugă. Da’ măcar oamenii s-au străduit.

Oare serviciul secret de la turismul ecumenic i-o fi dibuit pe marii spioni?

Acu’ zău, bre… cât de penibil suntem când marii noştri spioni sunt Floricel, care spiona că avea datorii la întreţinere şi un bulgar care vinde murături? Dă-o în pizda mă-sii! Atât putem?

Oricum e îngrijorător. Omul are an greu. Şi am tot spus-o: ăsta e în stare de orice ca să mai fie succesuri aia mică fiică de preşedinte o tură.

Pe această cale vreau să îmi fac datoria patriotică de a-l demasca pe Lingurică. Vinde varză murată în piaţă. Vorbeşte prost româneşte. El zice că e analfabet. Eu cred că e spion. Se sesizează cineva?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

18 Comments

  1. Mordeshai, caut zilnic dupa blogul tau.Esti super…si imi place tot ce scri ,nu stiu daca te intereseaza, in fine….
    Ma manca undeva sa-ti spun , eu nu cred ca amaratul asta e spion insa, daca ma gandesc bine ,israelienii se folosesc de oameni din astia pe care nu dai un scuipat si isi ating scopurile. Nu crezi ca ar trebui sa intrebam ce radacini are ”floricel”?

  2. Perioadã de crizã, bre, nu-i normal sã fie afectat si spionaju’? In vremuri bune ar fi prins un ditamai Florian, acu’i bun sh’un prãpãdit de Floricel.

  3. am citit undeva despre o ofensivă israeliană între arabi (nu ţin minte exact locul şi ocazia, da’ nici nu mă mir, că-s şi bătrân şi cu minte puţină, şi-s şi multe ocaziile de răzbel în zonă). zice povestea că pe unul dintre tancurile israeliene stătea bine-mersi taman ăla de-l credeau cu toţii cerşetor, că doar îl văzuseră în fiecare zi pe la colţuri, jegos, jerpelit, bărbos şi demn de milă, cu mâna întinsă şi poezii adecvate. omul era colonel sau aşa ceva. în ultimele luni se ocupase cu cerşitul/studierea locurilor, oamenilor, obiceiurilor. Dacă şi Lingurică e la fel şi o să-l vedem pe tanc cu ocazia următoarei invazii (că deja au avut loc vreo două, dacă mă uit la televizor) a analfabeţilor?

  4. Nu cred ca Lingurica e spion. Daca vorbeste prost romaneste, chiar ca nu e … Eu o stiu pe una care vorbeste prost pe romaneste, dar la modul sincer, adica asa crede ea ca e de succesuri … Asadar, numai vorbitorii practicanti de acord intre subiect si predicat sunt suspecti.

    ‘Tule muma lor de ‘telectuali !

    Auzi tu ! sa faca ei schimburi de stickuri de memorie in locuri publice … pai de ce nu pun ei datele alea secrete pe rapidshare ? … mai bine taceam … acum or sa vina sa ma bata cu pulano-stickul ca sa le zic „ce e aia rapid-sharpe”

  5. @Mordechai:nimic nou sub Soare.
    Pe vremea ciuruitului, o oficina „imperialista” de spionaj si-a trimis la Bucuresti un spion, care urma sa obtina informatii de la un agent local roman. Inainte de plecare, la briefing, spionului i s-a spus ca cel care urma sa-i dea informatiile se numeste Popescu, ca locuieste intr-un bloc cu adresa x, si ca trebuie sa-i spuna paola de recunoastere: „iarba este verde si vacile sunt maro”.
    Zis fi facut, ajunge spionul la adresa data si intreaba un cetatean care tocmai intra in scara blocului:
    – Nu te supara tovarase, il caut pe Popescu, puteti sa-mi spuneti in ceapartament locuieste ?
    – Care Popescu, dom’le, ca la noi este Popescu cizmaru’, Popescu cofetaru’, Popescu brutaru’ chiar si eu ma numesc Popescu.
    Pus in dificultate si pentru a nu rata totusi misiunea, spionul coboara vocea si-i sopteste individului, parola la ureche:
    – Iarba este verde si vacile sunt maro !
    – Ah, ii raspunde interlocutorul luminat, dumneata il cauti pe Popescu spionu’ !
    Asa ca boala respectiva este cronica si ereditara.
    sa fii iubit
    marcus

  6. pe mine m-a impresionat cinstea spionilor. bulgarul l-a dat in gat cat ai zice peste pe floricel, floricel a recunoscut imediat ca da, a tradat. iar la descinderea de la bulgar mi-a facut placere sa aud glasul duios al ofiterului care ii citea „drepturile”. era totul asa frumos, ca in povesti cu happy end. oare se saruta la sfarsit ?

  7. M-aş sesiza eu, dar dacă nu serveşte CAUZA, n-are niciun rost! De dragul jocului, încercăm să ghicim ce urmează? Pe cine mai scot din joben, întru victoria Marelui Cârmaci?
    Ce zici: ne anunţă luni că alegerile prezidenţiale se (a)cuplează cu acelea euro parlamentare? Şi o să avem un dublu canci? Deşi noi o susţinem pe Corina, nu-i aşa?

  8. @mordechai:uite am citit acum la Erevan News, ca piesa de rezistenta in documentele vandute de roman, a fost reprezentata de statele de salarizare ale cadrelor militare din armata romana cat si o lista cu dotarile de echipament. Cand le-a citit beneficiarul, initial a izbucnit in plans si smulgandu-si parul din cap a jurat ca nu va ataca niciodata Romania, pentru ca apoi sa initieze o cheta nationala sub sloganul „Dati o rubla pentru armata romana”. Asa ca pana la urma, militarul respectiv va fi inaintat in grad si decorat de basescu.
    sa fii iubit
    marcus

  9. Bre Mordechai, dom’le, las-o-n sânge, vorba unui regretat…
    Io nu mai zic nimica p-acilea, că văz că nu prea ai timp de blog. Te-nţeleg, io d’aia nu-mi fac jucărică d-asta. Să ai baftă!

  10. Papagalul si Girafa

    Papagal cat un colibri si girafa cea prajina,
    Fura convocati de Zeus, alintat si drept Bashina,
    Ca la ceas de dimineata, iute ei sa se prezinte
    Si pe juri si’a lor metehne, cu ocara sa descante.

    Toate bune si frumoase, ordinul indeplinit
    Doar ca Zeus, luand cuvantul, se arata cam mahnit.
    Pe motiv de inaltime si reglaj de microfon
    Girafei ii cere capul, amintind de Napoleon.

    Iar papagalutul nostru, public este umilit
    Pricina de centimetri, de-a lui Zeus hahait.
    Si in loc de scena’nalta, demna de tinut’aleasa
    Lumii el se adreseaza, pitulat pe dupa masa.

    Morala:
    De de esti lunga si prin asta pe stapan il deranjezi,
    Mergi in patru labe soro, altfel n’ai cum sa-l curtezi.
    Iar de soarta fuse cruda si nanismul te-a lovit
    Defileaza-n catalige pentru Zeus mult iubit.

  11. Rabi, m-am distrat de nu mai pot de ras…De fapt si arata magnific spionul! Emana inteligenta, amaratul. Sti ce ma supara pe mine cel mai tare? Astia ne considera fraieri! Sau poate sunt multi dastia si pun botul? In orice caz stirile daca nu ar fi de plans ar fi de ras!

  12. Da, reusim sa fim penibili pana si la spioni, fir-ar sa fie de treaba romaneasca! E de-a dreptul jenant sa il vezi pe nenea Floricel vanzand informatii cu lada, ca la buchet ar fi fost prea elevat… Totul e de o mizerie joasa, grotesca! Chiar si ca facatura si tot duhneste a prostie, a analfabetism jenant, a ceva insailat in graba cat sa dea bine in mahalaua politica!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...