AcasăCapitalismul proletarCentura de siguranţă

Centura de siguranţă

Deci tu eşti bou, maşina ferfeniţă şi biciclistul atârnat în pom, mai puţin căpăţâna lui care zace pe capota ta. Copilul e jumătate împrăştiat pe parbriz restul distribuit uniform pe şosea. Nevasta e după cum urmează: capul şi o mână pe şosea, restul atârnând prin parbriz. Ăia din rabla pe care ai pleznit-o sunt mierliţi toţi, cu borş pe nas şi oase repartizate aleator prin peisaj. Maşina ta e ferfeniţă, cum ziceam, nevasta puţin decedată şi copilul pictat suprarealist în cele înconjurătoare. Dar tu ai o grijă: să îţi tragi centura de siguranţă că dacă vine poliţia să nu te amendeze. Şi torni beutură căcălău pe hoitul nevestei, să nu se prindă organu’ că erai, ca de obicei, mangă. Cam asta e cu centura de siguranţă, ce nu e clar?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

14 Comments

  1. Alo, Coane Mircea !
    Suna bre adunarea si retrage ostile de la Guvernare pana nu apuca Quasimodo sa va dezvirgineze pe toti si apoi, dupa ce ii deveniti inutili (nu pentru actul guvernarii, unde suteti buni numai de poza), ci pentru planurile lui, sa va scoata ca pe Lavinia Sandru, la produs pe Centura Capitalei!
    Pai matale chiar credeai, coane, ca ai dus PSD-ul la guvernare? Esti naiv, bre!
    Daca Omu’ si-a permis sa obtina, cu de la sine putere si pe blatu’ blaturilor, 4000 de euro pe cap de cornuta votanta, de la FMI, cu matale si cu gasca matale ce crezi ca va face dupa ce-si va vedea sacii in caruta?
    Si apropo de saci.
    Lasa-i coane, pe Vanghele si Oprisan in Plata Domnului, si puneti cat mai grabnic de desemnarea unui contracandidat, altu’ decat matale, la prezidentiale, ca altfel va veti trezi in timpul sedintei de desemnare a acestuia, cu basescu reales la anticipate.
    Nu te supara ca am zis altu’ decat matale, dar cu matale si cu Tariceanu contracandidati, trece asimetricu prin alegeri, precum TGV-ul prin gara Lehliu, si va lasa pe amandoi, ca pe Tanta si Costel, la un mic si’o bere, sa asteptati drezina.
    Coane Mircea, ai ocazia acum sa indrepti tot raul facut, atunci cand te-ai inhaitat cu derbedeul si sa „reparezi onoarea”, atata cata a mai ramas, la obraz de PSD, dandu-i totodata si la turloaie jivinei, care nu respecta nicio regula, dar absolut nicio regula, in materie de joc politic.
    Te-ai justificat ca ai bagat PSD-ul in hardaul lui basescu, pe motiv de dragoste de alegator si de soarta sa in moment de criza.
    Pai ce dovada, dupa marsavia cu FMI-ul, mai vrei Coane, pentru a realiza ca tipul nu da doi bani pe voi si ca va foloseste pe post de vidanja la indepartat mizeriile produse de nebunia lui tiranocrata?
    Si cu voi la Guvernare si fara voi, suntem in acelasi handel, insa cu voi in Opozitie mai putem spera la imbunatatirea cat de cat a situatiei, prin indepartarea Uratului de la Putere.
    Crezi ca merita Coane, ca pentru inca ceva luni acolo de mancat gaurile din Cascavalul Puterii, pe care vi le arunca in scarba basescu, sa participi inconstient si iresponsabil la saparea gropii PSD-ului si la perpetuarea Cultului Alesului?
    Eu, si cred ca multi ca mine, zicem ca nu, coane Mircea!
    Ai o sansa extraordinara acum, romanii stiu si vad deja ce-i asteapta, pentru a mai spera in minuni psd-isto-pld-iste de salvare a situatiei, n-o rata coane Mircea, ca altfel urmatoarea mea zicere va fi mult mai scurta si va imbraca forma unui epitaf la adresa PSD si a carierei matale politice, la care vad ca tii cu dintii.
    Sa fii iubit, Coane !
    marcus, caruia inca ii pasa

  2. Bre Mordechai, văz că la materia „Centura de siguranţă” ori ne-ai lăsat muţi, ori iarăşi chiuleşti şi ne laşi cu ochii-n soare.
    Cu centura de siguranţă e clară, e pentru el, că noi ne putem duce … de suflet.
    Da’ lămureşte-mă ce-i cu transformarea ei în „centură de castitate” şi de ce i-e frică prostănacului de chestia asta. Că doară, dacă va culege ghiocei prin grădina altuia, asta ar trebui să-i apere rozeta…

  3. Ai dat papionul pe basca de tractorist, nea Caline !

    Remarcabila initiativa realizatorilor emisiunii „Sinteza Zilei” de a oferi romanilor, la alegere, un menu de birt de cartier „varza afumata, dreasa cu „solutii a la Calin” versus „homar cu maioneza si aroma a la Crin” si asta in conditiile in care leit-motivul pupinbasistilor pana la moarte consta in refrenul lehamitizant „basescu n-are contracandidat !”.
    Apai aseara s-a vazut ca are si inca ce contracandidat!
    Revenind insa la confruntarea dintre cei doi, moderata excelent de Mihai Gadea, telespectatorul roman a avut ocazia sa vada un Calin frustrat pana la disperare de posibilitatea pierderii jiltului de presedinte al PNL si transformat in dascalul imaginat de Caragiale, preocupat de frecventa la cursuri a elevului si nu de rezultatele sale la invatatura si un Crin dezinvolt si dezinhibat, remarcabil in tinuta si retorica discursului si a ideilor pe care le-a transmis telespectatorilor, indiferent de zona politica de cantonare a simpatiilor acestora.
    In timp ce Crin si-a axat pledoaria avand ca tinta modelul de presedinte asteptat de o mare parte a romanilor cu drept de vot, oripilati de bularcaua numita traian basescu, bularca pe care au fost nevoiti s-o inghita pana la sastisire timp de mai bine de patru ani de zile, opozantul sau, cu o prestatie de model muncitoresco-hei-rupist, ne-a oferit imaginea inecatului ce se agata intru salvare de firul de pai.
    Si nu numai, in disperarea sa, a aruncat dracului papionul european de la gat, si-a pus basca tracoristului, activist de partid pe cap si mainile in solduri si a dat drumul unei tirade plina de acuze tatesti, de mahala la adresa opozantului sau, intrerupandu-l mai tot timpul, cu replici dezlanate si de prost gust, nerespectand disciplina si fair play-ul unei confruntari civilizate si de bonton, caracteristica unei anumite tinute cu care ne-au obisnuit liberalii.
    Ceea ce este ingrijorator pentru starea sanatatii lui Calin, este faptul ca acestuia i-a intrat in cap ideea ca toate meritele opozitiei sale tardive in fata lui basescu, din timpul guvernarii, s-ar datora prestatiei si angajamentului sau responsabil si calificat, amnezic insa brusc la faptul ca, acest lucru s-a datorat in proportie covarsitoare, ridicarii sale de la podea si apoi sustinerii in pozitie bipeda, de catre PSD, in principal, si a doi lideri liberali, respectiv Crin Antonescu si Ludovic Orban.
    In ceea ce priveste „solutiile pragmatico-economice” pe care el le-ar poseda in maneca si pe care acum le-a etalat doar la nivel declarativ, urmand ca ele sa fie produse salvator la momentul alegerii sale ca presedinte, iarasi a dat-o in bara.
    Cum mai poate fi credibil un fost Prim Ministru care, dupa ce a lasat o gaura de cateva miliarde de euro in visteria tarii, a fost cat pe ce sa se inece in rezervele de petrol din Marea Neagra, atribuite pe blat patriciului?
    Tot Calin a aruncat in desuet arta oratorica si devenirea istorica a acesteia ca arma politica, uitand ca in institutele de specialitate, au ramas ca materie de studiu pentru viitori politicieni discursurile marilor oratori ai antichitatii si nu catalogul cu prezenta acestora in Agora sau in Senatul roman.
    Si asta in timp ce pledoaria sa a fost pigmentata si „infloricita” cu cacofonii si anumite constructii gramaticale, cel putin dubioase.
    La schimb, Crin ne-a oferit un regal de conduita politica, axandu-se strict pe ideea de candidatura prezidentiala, incercand totodata sa diminueze raul facut de interventiile unui Calin chitit pe spalarea lenjeriei intime liberale in public.
    Si pledoaria sa a mai demonstrat ceva.
    In timp ce discursul basescian se adereseaza cu precadere mancatorilor de seminte de la peluza stadionului, discursul sau se adereseaza atat acestora cat si celor din loje, avand ca tinta majora „nemicrobistii” scarbiti de violenta, circul si blaturile de pe stadion, public pe care doreste sa-l readuca in arena sportului rege.
    Tot remarcabila si viziunea sa liberala, in care nu doar bogatia reprezinta virtutea sine-qua-non a cetateanului liberal ci in primul rand libertatile individuale si colective, garantate de Constitutia unui stat de drept, drepturi la care basescu a atentat si atenteaza cu badarania tiranocratului de cartier, din momentul preluarii functiei.
    „Habemus” contracandidat!

  4. Acest peisaj mirific, ce ar fi putut fi conturat putin mai plastic de Bacovia este clar. Numa` ca eu nu inteleg altceva…Dupa discursul cu „centura de siguranta” KKT-ul de Geoana a zis: „sper ca aceasta centura de siguranta sa nu se transforme intr-una de castitate.”. Apai, de ce tovarase Geoana? Aaaa…o asemenea centura v-ar impiedica sa va mai bagati pula in minunata noastra tara?!?

  5. @ Karakas
    Asta e ca în bancul ăla … nu era maşină, era bicicletă…
    De fapt Comisia europeană a condiţionat asistenţa financiară acordată României de existenţa unui „program consistent de combatere a efectelor crizei” şi de angajamentul ferm al executivului în aplicarea acestui program.

    @Radu
    Mai trebuie?

    @Hadean
    Zău n-aş pune.

    @marcus
    Bre, ce să îţi zic? Vorbim noi cu noi.

    @Cârcotaşu
    Bre, văd că tu îmi ţii pontajul cu atenţie.
    În privinţa centurii de castitate … zău te-aş lămuri. Dacă aş pricepe. Da’ mai întâi să mă lămurească şi pe mine careva.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....