Despre Vot Canci şi motivaţiile sale am vorbit de atâtea ori că şi eu m-am plictisit. Am spus mereu: nu votez pentru bunul motiv că nu am ce vota. Şi nu îi pot nici pe alţii îndemna să o facă dacă nu mă pot pe mine însumi extrage din lehamitea asta adâncă. Iar dacă nu am ce vota nu mai este deloc vina mea.
Am tot spus: suntem puşi în situaţia de a sorta mai degrabă decât de a alege. Criteriile noastre elective nu sunt deloc excitate de înşiruirea de puturoşi, dubioşi, guşaţi şi prepeliţe indignate care ni se ofera votului. Îmi respect mult votul şi nu mi-l risipesc. Nici nu-l arunc în batjocură. Tocmai pentru că îmi pasă cine şi cum mă reprezintă.
Atunci când s-a optat pentru sistemul de vot uninominal ( original, evident) norodul trepida de entuziasm, grohăia de mulţumire că acum va alege „omu’ şi nu lista”. Ce a ales … s-a văzut. Câţi s-au prezentat la vot … iar s-a văzut. Mai puţini ca niciodată. Dar au sfârâit micii pe grătare, a făcut berea guler în halbă, au circulat sacoşele ca românii prin Schengen. Că votul uninominal s-a dovedit până la urmă un fâs ridicol nu a mai contat. Că votul „boborului” a fost iar întors de liste şi redistribuţii ciudate … pe cine mai interesează?
Înţeleg bine că partidele sunt populate cu oameni. Şi conduse de oameni. Cu vanităţi şi slăbiciuni. Cu obligaţii şi interese. Dar mai înţeleg şi că partidele astea au şi obligaţia de a mă reprezenta onorabil. Sau măcar de a se strădui să îmi dea impresia că fac asta. Şi ajung la cestiune.
Urmează alegerile europarlamentare. Unde vom vota din nou pe liste. Şi tocmai listele astea sunt of-ul meu. Pentru că vreau, îmi doresc să ies din Vot Canci. Dar nu am cum o face dacă mă voi trezi din nou în postura de a citi liste lungi de fiice, neveste, guşaţi şi obligaţii de ale şefului sau protejate de ale şefului influent de filială. Şi voi spune iar că nu am nici de ce şi nici ce vota.
Încă nu am văzut nicio astfel de listă şi nici nu ştiu care va fi ordinea pe ele. Dar îmi doresc că măcar o astfel de listă să îmi arate că sunt respectat. Eu alegătorul. Şi nu şeful de filială al partidului X care are de împins pe cineva pe listă. Vreau să găsesc pe liste oameni care au demonstrat că merită să fie acolo. Care au făcut ceva. Oameni în care să pot avea încredere şi de care să mă pot simţi reprezentat. Iar dacă astfel de oameni există ( şi există !), dar îi găsesc la coada listei iar în faţă aflu aceeaşi înşiruire de cârnaţi şi castraveţi s-ar putea să o iau ca pe un afront personal. Şi pe lângă votul canci am la îndemână votul cu ceilalţi. Acei ceilalţi care vor arăta că mă respectă.
Există puţini europarlamentari despre care ştiu că m-au reprezentat mai mult decât onorabil: Corina Creţu, Adrian Severin, Renate Weber. Şi ştiu o întreagă listă de papiţoi care nici nu au călcat pe la Bruxelles sau dacă au ajuns pe acolo au făcut-o doar la cumpărături. Şi vreau să văd că numele pomenite deschid lista. Că, adică, sunt respectat. Şi mi se oferă ce merit. Eu. Alegătorul. Plătitorul de taxe. Nu baronaşul şi nici omul cu sacoşa. Şi atunci când listuitorii îşi vor face datoria şi îmi vor da motiv să ies la vot, va promit, şi eu mi-o voi face. Şi voi vota. Responsabil.
P.S. Sigur se va găsi cineva să observe că sunt subiectiv. Că prietenia pe care i-o port Corinei mă face astfel. Nu e niciun secret. Da, sunt subiectiv. Nu am cum nega asta. Şi nici de ce. Dar subiectivismul nu înseamnă lipsa argumentelor. Iar Corina are toate argumentele pentru a mă face să mă mândresc cu prietenia ei. Şi, mai ales, să mă mândresc ca sunt reprezentat acolo de un astfel de om. În privinţa asta cuvintele pe care le-am auzit despre ea la Bruxelles au contat enorm.
Subscriu !
Bravo, şi tu eşti un OM !
respecte,
Sibilla
Cred ca am mai spus-o: cei din generatia mea, care au fost supusi in tinerete unei propagande nu numai absurde dar si prost facute, devin imuni (sper eu) la incercarile de spalat neuronul.
Am ascultat in anii ’90 discursurile politice si am votat intotdeauna asa cum am considerat ca este corect. Dupa o vreme insa, nu prea mi-a mai venit sa merg la vot … pur si simplu refuzam ideea de a alege intre doua rele „pe cel mai putin rau” nu vreau sa intru in speculatii mistice, dar ceea ce mi-a atras atentia si mi-a iritat clopotelul de alrma a fost tocmai acest consens in a trimite turma la vot: „votul este o datorie cetateneasca” etc.. Chiar si azi sunt unii care incearca sa imi explice cat este de important ca fiecare sa isi „exercite” dreptul … bla-bla-bla.
Care drept ? care „ezercitat” ? de ce nu candideaza cineva care sa ma entuzismeze ? de ce nu vrea sa ajunga presedinte cineva care sa merite acest lucru fara nici o indoiala ? Si pana la urma, de ce vor „ei” sa merg eu la vot, mai mult chiar decat sa ii votez ?!
Raspunsurile sunt multe si s-ar intinde pe multe pagini … In orice caz, eu consider ca dintre cei care nu merg la vot, o buna parte isi exprima in acest fel responsabil si constient opinia. Faptul ca aceasta opinie este ignorata, reprezinta semne de intrebare majore cu privire la natura democratiei.
Vezi …. m-am enervat de luni dimineatza … !
Asta am spus mereu. Şi am vorbit în van. Acum când aş avea parcă un om de votat… mai vreau doar să fiu lăsat să votez.
Multumesc, Mordechai. M-a emotionat articolul tau. Prietenia si solidaritatea ta, ca si a celorlalti prieteni din blogosfera, reprezinta castigul meu incontestabil. Nu stiu inca pe ce loc voi fi pe lista si, intr-adevar, aceasta incertitudine pentru ce va fi dupa 7 iunie este enervanta. Stiu insa ca am castigat cativa prieteni adevarati, care vor ramane. Iti doresc o saptamana frumoasa, care sa vina cu vesti bune. Cu toata pretuirea mea, Corina
Ba eu sper Corina că pe la PSD s-o mai plăti şi munca. Şi sper ca astfel să primesc şi eu alegătorul respectul de care vorbeam. În privinţa asta îmi asum şi subiectivismul şi înjurăturile care vor veni de aici. Şi o spun public: ai toată susţinerea mea, atât cât poate asta conta.
Munca Corinei la Bruxelles e la vedere. Oricine poate citi la ea pe blog ce face in Parlamentul european, ce luari de pozitie, in numele Romaniei a avut, de ce aprecieri s-a bucurat in presa straina. Corina e si foarte activa in tara, iar televiziunile au tot invitat-o in ultimul timp, pentru ca are, intr-adevar, ce spune. Daca asta se numeste subiectivism, da, si eu sunt subiectiva ca si Mordechai! Dar tocmai lucrurile ce le-am subliniat mai sus ne-a adus in situatia asta. Cititi-o si ascultati-o pe Corina si constatati singuri daca merita sau nu sa ne reprezinte ca natie in fata europenilor!
Aşa zic şi eu.
@ Mordechai
Sigura ca noi o susţinem pe Corina. A dovedit deja ca merită.
Dar despre modul de scrutin european, eu zic să-şi iei gândul de la votul majoritar. Europenii au o îndelungată experienţă cu alegerile şi ei chiar resping, de câte ori nu-i încurcă tradiţiile, scrutinul majoritar. Îl consideră cam medieval, mult prea influenţat de notabilităţile locului şi numai bun de înlocuit cu votul proporţional. Pe listă, adică.
Dar şi lista poate fi deşteaptă, dacă nu este blocată, cum este la noi. Unii votează proporţional, cu preferinţă. Dacă place electorului ultimul din listă, pe acela pune ştampila.
Pentru Parlamentul European nu o să prea vedem noi vot uninominal! Pe la începuturile instituţiei erau vreo 16 variante de scrutin. Azi, doar în Malta şi Irlanda a mai rezistat votul unic transferabil care are tot efect proporţional, nu majoritar.
Există nişte decizii europene să se treacă la scrutinul proporţional, unanim apreciat de cei cu experienţă ca fiind mult mai democratic. De altfel, acest mod de scrutin a fost obţinut sub presiunea partidelor de stânga! Noi ar trebui să cerem scrutin proporţional cu preferinţă.
După ce vom constata ce colecţie de pitpalaci se aleg „uninominal”, vom schimba şi noi modul de scrutin in Românica. Eu vreau vot preferenţial! Că dacă deştepţii de la partid o plasează pe Corina pe locul 33, eu şi alţii ca mine să-i dea votul şi oricum să devină reprezentanta noastră în Parlamentul European.
Cã listele vor cuprinde rude cu succesuri si tot felul de alte panarame, asta-i limpede. Cã specimenele de soiul ãsta vor fi trecute pe locuri eligibile, de asemenea. Probabil însã cã partidele, oricât de imbecili ar fi cei de la centru si de puternici cei din teritoriu, nu-si vor da cu tesla-n bijuterii si vor trece în fruntea listelor candidati de soiul celor numiti de Mordechai, iar abia pe urmã fauna pestritã a progeniturilor, a penalilor în cãutare de umbrelã si a esuatilor de la ultimele alegeri parlamentare. Dacã nu, pagubã-n ciuperci, cã mã duc eu la pãdure sã le culeg pe toate, în ziua votului. Sper sã gãsesc si una d-aia mai frumoasã, de-i zice pãlãria sarpelui, sã i-o trimit cadou iubitului nostru presedinte.
Trebuie s-o susţinem pe Corina. Evident că suntem subiectivi. Cine nu e? Dar eu o susţin pe Corina nu pentru că o cunosc de 20 de ani, ci pentru că văd cum a crescut ca om politic şi ce face de cînd e în Parlamentul European. Destul ne facem de rîs pe-aici cu uninominalii, măcar la Bruxelles să fim reprezentaţi ca lumea!
[…] Vot By Vladimir C. Aici. […]
Subscriu si eu Rabbi. Corina m-a impresionat, asa ca ca si eu de azi am devenit subiectiv.. 🙂 Si din partea mea are umilul meu sprijin.
Când vorbim de prieteni nu suntem deloc subiectivi. E natural 🙂
@casandra
Nici nu mă intereseaza votul uninominal. Am fost si rămân un adversar al acestui sistem. Din motive asupra cărora nu mai revin.
Ce spun e că la alcătuirea listelor ar trebui să mai conteze şi alte criterii pe lângă cele legate de maţ.
@Florian
Dacă ar fi aşa cum spui ar fi totul ok. Dacă !
@Lucia Verona, Adrian Sm, Satmareanca
Deci suntem mai mulţi. Dacă ar fi la fel de mulţi şi la…
Multumesc inca o data tuturor. O zi frumoasa!
Corina, chiar nu ai pentru ce.