AcasăCinemayoutubotecaScurt tratat de mitocănie

Scurt tratat de mitocănie

Via brylu.ro ( Mişto de tot zicerea de pe streaşină: „Daca Frodo nu arunca inelul, eram cu totii in cacat”) . Si uite aşa se îmbogăţeşte şi blogrollul. Cu precizarea că doctul studiu de mai jos le aparţine celor de la Radio Guerilla. Da’ sigur mai ştiu eu vreo două categorii omise la prima ediţie a tratatului.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Bu2w3ggzX18&feature=player_embedded]

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

6 Comments

  1. Go PSD, Go! Go Home!
    Nu va este de ajuns dispretul propriului electorat pe care l-ati tradat, inhaitandu-va la mirosul ciolanului cu ciuma de basescu, nici faptul ca acesta v-a transformat in hartie igienica, iar prin siluirea si deflorarea, ramase nesanctionate, a sefului vostru de partid, al doilea om in stat, v-a facut de rasul tarii si al intregii suflari de stanga de pe mapamond, veniti acum, gafand la greu, si prin ministrul invatamantului ii puneti pe surdo-muti sa invete in scolile speciale, opitonal muzica sau limbi straine, iar prin cel de interne, ii supravegheati pe caralii sa nu pacatuiasca cu ajutorul unui secretar de stat cercetat penal.
    Si toate acestea in conditiile in care electoratul v-a dat votul pentru cu totul si cu totul altceva.
    Va spune toata lumea, si probabil ca stiti si voi ca, un basescu reales va va trage un sut in fund si va va inlatura de la Putere ca pe un gunoi nereciclabil, da’ voi nu va lasati si la concilierea unui Vanghele si a unui Oprisan, continuati sa faceti jocurile unui presedinte, care nu da doi bani pe voi atunci cand indatoreaza crunt tara, scotand-o slugarnic fata de FMI, la mezat, in timp ce voi dati cu subsemnatul in fata unor sindicalisti din ce in ce mai umiliti de alde berceni aroganti si nesimtiti si boci obedienti si tampi.
    Fratilor,taiati-o cat mai aveti posibilitatea sa nu fiti manjiti din cap pana’n picioare de dejectiile fecaloide cotroceniste si cat va mai puteti inscrie intr-un amarat de 5% suficient pentru Parlament.
    Ca pentru europarlamentare, dar mai ales pentru prezidentiale, ati pus-o deja de mamaliga, revenindu-va doar rolul de observatori la numarat voturile.
    Au mai ramas doar cateva luni pana la confruntarea cu basescu si, in timp ce liberalii si-au desemnat, intr-un mod stralucit si inspirat, un contracandidat cu reale sanse de castig, in persoana d-lui Crin Antonescu, voi, pentru a nu-l deranja pe Zeus, o dati de gard si tergiversati pana la Calendele grecesti, desemnarea propriului candidat.
    Nu ca daca-l veti nominaliza pe Geoana, veti face mare branza si veti rupe gura targului.
    Dar macar ati limpezi apele pentru electorat.
    Geoana va minte Tovarasi si incurca merele cu perele!
    A visat el o pajiste verde de pe care sa culeaga floricele in primavara urmatoare, dar pajistea respectiva nu este situata in curtea Cotroceni-ului, ci este loc cu verdeata , far’ de intristare sau suspin, in incinta Cimitirului Bellu, unde in primavara viitoare o veti pune de’o pomana comemorativa marcand trei luni de la decesul politic al candidatului vostru in lupta pentru presidentia Romaniei.
    Asa ca, este cazul sa va retrageti cat mai curand posibil pe la casele voastre, sa-l lasati pe asimetric sa plateasca decontul prostiilor facute, nedandu-i sansa sa va arate cu degetul.
    Si in drumul spre casa, sa mai treceti si pe la locuintele celor care v-au votat si, dupa ce veti renunta la suficienta gaunoasa cu care v-ati baricadat, iluzionandu-va ca ati fi cine stie ce scule de politicieni, salvatori ai neamului, sa-i intrebati pe mujicii cu voturile, cam ce cred ei despre voi si modul in care va prostituati pentru treizeci de arginti.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...