AcasăRabbi ziceŞi-a cerut-o!

Şi-a cerut-o!

E o chestie care nu se face, ştiu. Şi detest chestia asta. Nu te iei de cusururile fizice ale omului. Dar atunci când respectivul şi-o cere… zău e păcat să-l cruţi şi să-l laşi neservit. În cazul de faţă domnu’ Boc. Care e înzestrat de la natură cu foarte puţini centimetri. Ceea ce nici nu e o foarte mare dramă dacă nu ţi-ai propus să faci o miuţă la un panou cu Ghiţă Mureşan. Şi nici nu l-aş fi luat la perie şi săpun, ca Băsescu pe „avocatul ăla mic cu capul mare”, dacă nu era şi nesimţit. Că a luat-o pe urmele stăpânului său şi dă telefoane prin tocşoaie să se bage în seamă e una. Că ne ia de mongoloizi şi ne povesteşte că el tocmai ieşise la încălzire şi executa mersul piticului şi joc de glezne, hai, treacă -meargă. Deşi e de ajuns să te uiţi mai bine la poza cu pricina, să vezi cum întindea din gât şi bomba pieptul ca să îţi dai seama că minte ca un nesimţit. Dar atunci când s-a trezit măgarul să îşi imagineze că îl ia la mişto pe Bogdan Teodorescu e limpede că şi-o cere. Aşa că dacă o cere… o primeşte.

Deci bancuri pe calapodul „yo mama” da’ cu Boc.

Adică:

Boc este atât de mic că…

… atunci când merge în vizite oficiale nu i se întinde covor roşu ( că portocaliu dracu a văzut!) ci şnurul roşu.

…  atunci când a căzut în cap la Gheorghe în emisiune i-au pus piciorul în atele făcute din două beţe de chibrit.

… la o recepţie când a găsit o măslină în farfurie a luat-o în braţe şi a rupt-o la fugă să o culce în terenul de ţintă.

… foloseşte aţa de la mărţişor în loc de cravată.

… el nu spune că urcă treptele la Palatul Victoria ci că le escaladează.

… atunci când trebuie să semneze ţine pixul cu amândouă mâinile.

… atunci când îl bagă nevastă-sa în ibric să-i facă băiţă îl ţine în linguriţă, să nu se înece.

… dacă îl înfăşori în vată şi îi atârni o aţă poate fi confundat cu un Tampax.

… a hotărât să ofere stimulente doar pentru… micro-întreprinderi.

… fură umbreluţele din cocktailuri la recepţie ca să îşi tragă umbrele de soare la piscină.

… se uită la ecranul telefonului mobil şi crede că e televizor cu plasmă.

Aia e. Dacă mai vrea, mai primeşte.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

35 Comments

  1. …animalele de casă agreate de el sunt puii de ciuwawa până-n 6 luni pentru că după această perioadă încep să aibă şi ei mândria lor.
    …notes book-ul este pentru el (ca mărime şi greutate) cam cât Decameronul.
    …poate face farse şoferului din dotare, ascunzându-se în buzunarul tetierei.
    …liftul nu porneşte doar cu el singur din cauza greutăţii corporale nedefinite.
    …patul în care doarme este acelaşi de când era copil.
    …în zonele mobilate din apartament se simte ca într-o pădure de sequoia.

    Se pun şi astea, bre ?:))

  2. Saracu` midget, cred c-a luat calciu Sandoz pana la majorat si tot degeaba. Insa daca tot screme ironii despre altii, nu pot sa nu-mi aduc aminte cum propunea gingirliul, acu vreo doi ani, calculul TVA la produsele alimentare de baza dupa veniturile cumparatorilor. Hai ca are cine sa ne scoata din criza…

  3. …..Nu inoata in mare de teama sa nu-l inghita vreo hamsie
    … poate sa-l feleze pe Zeus doar daca se suie pe un taburet
    … in tinerete se plimba pe somes cu un kaiak cioplit dintr-un singur bat de chibrit

    Totusi, boculet are si avantaje fata de noi: Nu-l pot pisca tintarii pentru ca nu au loc suficient sa infiga acul

  4. Culmi ale minipului B
    Recordului: Sa reuseasca sa treca înot cada, în lungime
    Cinefilă: Sa faca un remake al filmului DUNE, călărind pe o râmă
    Îndemânării: se poate plimba în picioare pe sub pat.

  5. râdem noi şi glumim (şi mamă, ce mai râdem) da’ mare traumă duce el în spate. asta pe de o parte. pe de altă parte, de ce am accepta să ne mâne-n luptă unul care nu se poate accepta pe sine?

  6. Boc i-asa de mic încît:

    îsi intinde hamacul intre doi bonsai
    cind a avut la scoala picioru’n ghips, l-au folosit drept creta.
    cînd sade pe parchet îi atirna picioarele
    cînd se scobeste în nas dispare cu totul
    a facut armata la soldati de plumb
    în loc sa-i iasa cosuri, cosului îi iese un Boc.
    atunci cind va urca la ceruri se va opri în tavan
    numele lui adevarat este Emili Boc
    cînd i-a lasat gura apa dupa o savarina era sa se înnece
    atunci cînd ploua el afla ultimul
    îi miroase capul a picioare
    daca face pisu pe asfalt se stropeste pe fata
    ca sa faca sex are nevoie de-un ovul
    la propria-i nunta a stat deasupra tortului miresei
    are nevoie de o scara pentru a privi in sus
    in fotografia de buletin iese intreg
    pe pereti, in loc de tablouri are timbre
    cînd face click îsi prinde degetele în mouse
    prima data cînd i-au facut injectie a înfundat acul
    dispare daca face nudism
    cînd se scarpina în fund îi apar zgîrieturi pe fata
    pentru ca sa mestece un Smint trebuie sa-l farîmiteze mai întîi

  7. Rabi, eu n-am prea apucat să-l am primar, că-s proaspăt în Cluj. Da’ cu atât mai mult mi-e milă de el. Adică prof-prof, primar-primar, premier-cumva, nevastă da, amante-se presupune, şi el se mai cramponează de trei amărâţi de ţenti! Nasol tre’ să fie:-)

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...