Acasănea stereNea Stere şi vizele

Nea Stere şi vizele

Despre nea Stere v-am tot povestit. E inutil să vi-l mai descriu. Cei mai mulţi dintre voi îl ştiţi ca pe o poamă. Vă spun doar că, începând de azi, omul are rubrica lui permanentă. O găsiţi în susul paginii. Acolo o să vă răspundă impertinent şi poltron la întrebări.

Că în fiecare dimineaţă îl găsesc în faţa blocului împreună cu podoaba de nea Mătreaţă, iar n-are sens să vă mai spun. Ieri dimineaţă se relaxa în pijama şi pardesiu, cu picioarele crăcănate, bucurându-se de o zi frumoasă. Avea fes vişninu de rapidist şi şosete roş-albastrii de stelist. Hârâia, tuşea şi grohăia, lepădând ritmic câte o flegmă legată ca osul de meduză. Apoi relua ronţăitul mecanic de sămânţă naţională de floare, repezind zarurile şi băşcălindu-l pe nea Mătreaţă pentru bafta porcească. Asta până m-a zărit.

-Neaţa vecinu’ ! Auzi că ne bagă moldovenii viză, bre…

– Am auzit, nea Stere…

-I-o fi frică lu’ Voronea ăla că ne emigrăm toţi la ei… s-o fi dus buhu’ dă ce bine ne merge nouă cu Boc şi Băse… BB ca bardoata aia cu ţâţe mişto… dă când eram eu tânăr… ce bucată era bagaboanta… acu’ s-a zdrelit… linge câini sub coadă şi linge şuviţă lu’ Băse…

– Deh, nea Stere…

Ceea ce a urmat a fost un exemplu de elocinţă neasteriană. Omul are momente din astea. Momente în care porneşte de la un subiect, face brusc la stânga fără să semnalizeze, taie intersecţia pe roşu, o ia pe contrasens… Adică sare dintr-un subiect în altul, fără să staţioneze logic în niciunul, cu un firesc pentru care-l invidiez. E o demenostraţie de condensare a comunicării. De concentrare. De… Ce mai, nea Stere reuşeşte să comprime toată problematica lumii de azi, toate ştirile zilei într-o singură şi iute turuială.

– Ei, eram şi eu tânăr, vecinu, când am văzut-o prima dată. Eram în permisie, mergeam la cinema. Pe vremea aia se făcea armată nu ca acum. Am băgat un an juma’ ca popa, plus arestu’. Da’ arest, nu ca acum cu Becali, cu pachete şi tocşoaie şi vedetisme la oteveu, că i-a luat locu; lu’ Elodia… o să o găsească ăia când şi-o găzi Mătreaţă puţa. Aşa aveam unul în unitate, o puţă mică-mică, cât o păstaie de fasole rebegită, cică nu mărimea contează, ăia e proşti care a zis asta. Păi ce? E tot aia dacă stai în vilă cât a lu’ Băseasca sau grasonieră ca Mătreaţă? Contează mărimea şi la impozit. Uite trebuia să plătesc impozitu’ pe casă. Trei milioane futu-le muma-n cur. Păi io mă cac bani? Cică să trăiţi bine! Păi ce? Io iau bani ca Piţi, pe frecat pula şi rezultate canci? Să-l pupe-n cur pe Mutu, că ăla şi aranjamentele lu’ Mircea Sandu l-a calificat la euro. Doar nu trebuia să ia nevastă papistaşă. Că azi e paştele lor. De ce n-are ăştia paşte ca toţi oamenii? L-am întrebat pe un văr de al meu care e director la o mânăstire, stareţ din ăia, cum le zice. Cică are calendare diferite pentru că… are pe dracu’. Să se pună de acord să facă şi catolicii cu ortodocşii un UE dă popi şi să termine. Că prea s-a tâmpit. Ca popa Sandu care l-a prins nevastă-sa în curul gol la curve şi acu’ umblă bătut la biserica de râde muierile de el. I-am zis lu’ a mea: ce te duci, fă, acolo? Da’ degeaba că ea e cu popii şi superstiţiile şi telenovelele. Auzi, „fetele marinarului” ce apropuri bate ăştia. Păi fi-sa a mare cu casă, a mică învârtită, fra’su clonţos, neam dat dracu’. Numai neamurile lu’ alde nevastă-mea beţivi şi cărpănoşi. Mai bea omu’ o bere, două trei, da’ cumnată-meu e pe tărie şi până nu se face manivelă nu se lasă. A muncit afară, a fost în Italia şi degeaba. Că şi în Italia, na, le-a dat cutremur. Acu’ tot românii e de vină? Ce italienii nu violează ? Şi ne amestecă pe noi cu ţiganii. Nu zic, care munceşte n-ai treabă cu ei. Şi care e lăutari. Că mie de-astea mi-a plăcut, nu bahuri, mozarte de-alea de care asculţi mata, vecinu, că se mai aude de la matale. Da’ mata ai citit cărţi. Că uite aia cu heripoteru’ ei cică a făcut mai multe lovele ca regina angliei. Nu mai crapă şi baba aia, săracu Charles ăla, o să urce pe tron hodorog, fără dinţi. Şi aşa are dinţii ăia ca la cal. Calu’ e animal deştept, nu mai ştie lumea. Acu’ toţi cu maşini scumpe. Da’ cine are bani… îşi permite şi benzina. Păi treij’şase de mii un litru de benzină? Dacă le-am dat la austrieci pe nimica toată şi ne certăm cu rusu o să plătim de ne ia dracu’. Nu uită rusu. Ăştia-s naţia dracu’. I-am bătut mereu la gimnastică, da’ altfel sunt daţi dracu’. Ce? Acum mai avem gimnastică? S-a făcut nişte puturoşi. Vrea drepturi, manele şi vedetisme. Uite acu’, cică la tv, zice că a noastră „a cucerit medalia de argint”. Cum pizda mă-sii să cucereşti argintul? Dacă era la box, se chema că te-a bătut de te-ai căcat pe tine şi ai luat argint. Ce? La Vaterlu, Napoleon a cucerit o mamă de bătaie? Regele, nu coniacul. Mie de la coniac mi se face rău. Şi te doare şi capul. Şi pastile… a scumpit tot. Nici compensatele nu le mai iei că n-are bani. Am fost la farmacie, la Sorina, s-a măritat cu a lu’ Trâncă. Ăla toată viaţa a fost doar după învârteli…. Ce faci vecinu’? Unde pleci?

Nu i-am răspuns. Oftează. Mai trage o flegmă sănătoasă. Mai sparge o sămânţă. Apoi îl repede pe nea Mătreaţă:

– Şase- şase, bă tu ai mâncat mult rahat când ai fost mic. Auzi tu… şi moldovenii ne bagă vize…

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

10 Comments

  1. Nea Stere hai sa punem de un referendum. Vezi matale o data pe săptămâna aia de cică ne guvernează ne dau circ.
    Popoviciu, Jiji, Penescu. Sti cum este, pâine si circ. Cum pâine ioc ne dau circ!!. Deci punem de un referendum cu sloganul:
    Sa se dea circ zilnic ca pâine tot nu au, de unde sa dea.
    Nu trageti in pianist!! Domnilor!!! Sunt subversiv!!
    Daca arestează unul pe zi in doi trei ani scăpam de ei. Scăpam de cei care ne praduiesc într-un fel sau altul.
    Culmea succesului o sa fie când se arestează intre ei cei de la D.N.A. Este ca visez frumos???
    Ce zici nea STERE te bagi!!! 🙂

  2. Acuma pe bune, nici ca-ti mai trebuie relaxant intestinal. Bre, eu dupa ce citesc aicea rid pin’ sunt gata sa ma scap. Pai clisma mai buna ca asta nu-i. Ca incepe de la creier.

    Aia e, nu mai pot sa cer azil politic lu’ Voronin. Si ca sa merg la moldovenci acu’ trebuie sa fac cerere de viza. Eh, nu stiu ele ce-au pierdut, ca ar mai pune de-o razmeritza :))

  3. Stii … nu am putut dormi o vreme de cand ne-ai povestit ca era suprat Nea Stere pe capitalisti ca nu a gasit basca la Mall …

    Ma tot freca gandul, ca adica ca vrea omu sa faca cu basca ?! … ca doar nu vrea sa si-o puna pe cap 😉

    Si tocmai cand am uitat de problema, m-a lovit … asa, putzin dintr-o parte, dar ezact in moalele capului … raspunsul: pai cum ce sa faca cu basca ?! normal, sa o puna pe shitzul de la bicicleta.

    Acu’ pot sa dorm linistit … 🙂

  4. @ Florian
    Bre, despre asta zice azi una. O să vezi.

    @lol’s
    Bre, ce îţi spune despre noi faptul că în puhoi de arestări aşteptăm mântuirea?

    @Karakas
    Prietene, Voronin e el însuşi azilant. Mă rog, îi spunem azil, deşi denumirea corectă e ospiciu.

    @Petronius
    Dragul meu, cu basca se execută pleznirea de pământ. Doar cu basca.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...