AcasăRabbi zicePierdut cetăţenie

Pierdut cetăţenie

De cinci ani mi-am pierdut cetăţenia. Sau aşa cred. Nu mai ştiu. Înainte mă ştiam cetăţean român. Şi eram concetăţean cu alţii aidoma mie. Cetăţeni şi ei. Citesc pe paşaport şi văd că scrie tot România. Teoretic sunt încă cetăţean român. Dar de cinci ani descopăr că am devenit concetăţean cu un caraghios, un tonomat, o ţigancă împuţită, găozari, pitici cu capul mare, centuriste, puiuţi de comunişti, europeni cu papion, edeci bătrâni…

Şi când şeful statului îmi dă de veste că ăştia mi-s concetăţenii îmi dau seama că e treabă serioasă. Mă bucur, fireşte, că am EBA şi bicicletă tricotată la ministerul turismului. Că Boc e premier. Dar parcă m-aş lipsi de bucuria asta.

Şi mă gândesc că la toamnă ar trebui făcut ceva. Cumva. Astfel încât să îmi recapăt cetăţenia. Şi concetăţenii.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

28 Comments

  1. Se pare Rabbi, ca mai toti cetatenii tarii acesteia si-au pierdut cetatenia si asa este, ne-o putem recapata doar dupa alegerile prezidentiale. Ramane de vazut ce alegem, iar functie de asta vom iesi, sau vom intra si mai abitir in oceanul de cacat in care innotam pe corabia asta, numita Romania, condusa de un pirat.

  2. Sa vedem partea buna a lucrurilor. Ieri am aflat ca putem merge la Cotroceni sa facem fotografii de grup. Eu zic sa mergem. Oricum, este mai aproape decat Zoo de la Baneasa si alea de acolo nu sunt asa bine hranite ca sa merite sa ne pozam cu ele!

  3. Bre, pe mine nu mă apasă de loc concetăţenia cu tonomatele, caraghioşii, ţiganca’mpuţită etc. Da’ am o mare apăsare că ca () cetăţean român am aşa o panaramă de prezident, tocmai bun de ţinut locu’ cimpanzeului Coco, ăla cu care te poţi poza.

  4. Abia am aflat ieri!! Ca preşedintele m-a făcut tâmpit!! Adicătelea sa îmi vad de câlţii mei si sa nu mă intereseze codurile penal si civil ca eu sunt prost din născare!!!, „ie” alţii cu „succesuri” care trebuie sa hotărască pentru mine, urmaşii lu’ Popey !! In veci AMIN!
    Ca musai fiind de os domnesc trebuie sa se aleagă cu „colegi” la IUROPA . Aşa ca acum la bătrâneţe înţeleg de ce Conu’ Iancu a preferat sa aibă taraba cu „tiutun” si ziare in Germania decât scriitor naţional la romanica!!

  5. am eu impresia ca aia care au fost la Cotroceni pt poza nu au stiut ce sa ii raspunda lui zeus: penal esti tu ba!

    ot: zincer eu unu vreau sa pierd de tot cetatenia. mi-ar surade una neozeelandeza… cat mai departe de romania.

  6. aham.
    pai sa vedem cum ne putem drege la toamna:
    avem de ales asa:
    * Prostanacu. omul care a reusit sa traiasca circa 2 ani doar cu aer, ambasador fiind. si care a ocupat o casa de protocol timp de ani de zile, fara sa aiba dreptul, pana a reusit sa se vaza in functie, ca sa aiba dreptul.
    * Crinutu. reprezentat si amploiat al Tatalui Liberalilor. ala care „n-am nici o legatura cu Sterling”, dar care a incasat un maruntis de 40 mil. $ de la Sterling.
    * Duda de Romania :)) pe care nu-l voteaza nici socra-su.
    * Vadim – fara comentarii
    * Jiji – din nou, fara comentarii.

    deci da, ramane cum am stabilit, io votez ca si tura trecuta. voi alegeti din cei de mai sus 😀

  7. @ McGogoo
    Bre, din păcate asta pare să devină tot mai mult o soluţie. Mult mai comodă decât curăţarea grajdurilor lui Augias….

    @dracu
    Perfect i-ai descris pe toţi. Admiţând că e precum spui, ia să vedem, în capul listei cine trebuia trecut? Şi cu ce începem? Cu „găozar”, „ţigancă împuţită”, beţivăneala, casa lu’ fie-sa, şmenurile luxteniene ale lu’ EBA, învârtlile căşunene? Ia să auz!

  8. @mordechai
    pai coane, io m-am hotarat.
    cu toata magaria cu casa din mihailesti (ca asta e buba in viziunea mea).

    io il votez p-asta, cu bubele lui din cap.
    voi alegeti dintre ailalti. pe care il simpatizati voi mai tare 😀
    in rest:
    * si io vorbesc porcos, deci ma simt reprezentat la nivel inalt 😀
    * betivaneala: pana acu, in afara de caterinca, n-am vazut vr-o inregistrare cu Baselu beat. sau vr-o dovada ca ar fi alcoolic.
    in afara de caterinca si afirmatii tonomatiene, bazate pe „lasa bah, ca stim noi” mai ai si alte dovezi?? a nu se intelege ca sustin ca Baselu nu pune gura pe alcoale. 😀 da s-ar putea sa trag mai tare io la masea decat el.
    * casa lu fi’i-sa:
    pana acum n-am vaz’t nici unul din tonomati venind cu: donsoara a castigat 1.000E tot anu, si si-a luat casa in valoare de 2.000E.
    stiu ca e cumatra notaritza, si daca imi aduc aminte ca io am platit la notar 1.500E pentru o proprietate in valoare de 15.000E, nu mi se pare imposibil ca un notar (mai ales, fiica lu sefu al mare, unde din servilism s-ar putea sa se fi dus multi, ca oricum la alt notar tot banii aia ii dadeau) sa faca 1 milion. pe an.
    o fi furat, nu zic ba. da unde mort mas e dovada????

  9. Casa din Mihăileanu. Şi nu doar aia e buba. Crede-mă. Altfel, aş vrea să am ce alege. N-am. Sigur nu derbedeul ăsta. Şi aproape la fel de sigur nici dintre ceilalţi.
    Nu există notar care să facă un milion de coco pe an. Iar suma plătită de tine… e corectă. Dar nu confunda taxele datorate statului cu onorariul datorat notarului. În fine, despre veniturile luxteniene şi cheltuielile duducii s-a tot scris. Că tu n-ai citit… e altă scoică.

  10. ori se straduie cineva ,ori neuronu lu` moi s-a-nnodat de tot.si asa pricep greu si mai nou, tre sa pun si benoacle.Da`si asa nu mi se desluseste oarece:
    cum dumnezeu se face ca ,si daca am putea inrauri in vre-un fel lucrurile (si unii chiar pot)basnea la votu canci,pentru ca,din marea de lehamite si intelenire indobitocita,sa nu iesim decat cu tira …
    iote ca-l prajii la 220v si se resuscita frat`su(scapi de dracu ,dai de ta`su)si asta bate campii rau.pai daca boboru` vrea, de ce nu poate fi servit a la Lapusneanu…c-o fi el(boboru`)prost da numeros…
    si-i neam de-al lui dracula nu?

    spedy/26/04/2009

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...