AcasăRabbi ziceFrancmasoneria rurală

Francmasoneria rurală

Când m-a lovit prima dată ştirea la globu’ ocular am fost convins că e de la consumaţie. Ritualul obişnuit, fruntea pe colac, fratele meu alb şi rece, tras apa, prosop umed, cafea multă şi nani. Da’ după trezeală ştirea tot acolo. Ia auziţi colea:

Marea Loja Nationala a Romaniei isi propune implementarea francmasoneriei la sate, urmarind infiintarea de loji satesti care sa „aprinda lumina” in toate regiunile tarii.

Să trăiască familiile lor dă francmasoneiaşi că mi-au dat o stare de bine şi optimism rânjit. Păi aşa zi: hai cu francmasonerala rurală. Că ăia de la ţară aia aşteaptă de la răscoala de la 1907 încoa: să le facă francmasonerie şi colectivă la sat. Dacă nu… măcar francmasonerie. Ce canalizare, ce drumuri, francmasonereală, bre.

Parcă îl vezi pe nea Arsenie Vintilă mergând fudul pe uliţă cu şorţu’ dă meseriaş în ale francmasonelii pă uliţa desfundată a satului. Mai un pas, mai o băşină. Mai o flegmă rustică lipită de urzica de pe marginea şanţului. Dă nas în nas cu alde nea Sandu Lipie:

– Ce faci, bă Sandule ?

– Ete, bă, dă la Templu ! Mă duc să dau la porci că e nemâncaţi.Tu?

– Mă certai cu măgaru’ ăla de Florică, tu-i ritu scoţianu’ mă-sii că nu mai dă beutură pe datorie!

– Să nu-l bagi în pizda mă-sii cu loja lui, frate Arsenie?

– Nu poţi, bă. Noi pe urmă unde bem? Nu am făcut templu’ la el în magazie? Ce vrei să rămânem cu loja pă drumuri? P’ormă iar ne înghesuim la alde Jean Mărgică în pod… Ete, ăia din Vintileasca au trei loji… Şi şi-au făcut templu la fostu’ IAS, nu ca noi…

– De, bă, alte condiţii… Hai noroc !

– Noroc, bă. Să intri pă sait, bă… să vezi ce mai zice fraţii.

– Nu intru, bă.  Diseară am şedinţă cu templierii şi p’ormă merg la beutură cu alde Stamate de la cavalerii dă Malta.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

23 Comments

  1. Iote dom’le că se poate! Ce se va mai bucura bietu’ Ion al Stancăi al lu’ Puleaşcă! De trei ani, ăi doi copii, îs plecaţi in Spania cu muieri cu tot şi nu mai ştie nimic de ei, pământul nu l-a mai arat, că-s scumpe şi arătura, şi discuitu,’ şi semanatu’, porcu’ i l-au ars ăia, că cică avea pestă, la gaini le-a pierdut ruda de când cu aviara. Tot mai are ceva prin curte: o mâţă, un câine, o muiere cam curvă şi pe căţeaua de soacră-sa, care-l bate la cap că-i un nemernic ce nu-i in stare de nimic. Iote, pentru ăsta, masoneria-i vine ca o manuşa! Te las rabbi ca mă grăbesc să dau de ăsta de-al lui Puleaşcă sa-i zic şi lui de masonerie că nu are internet de când i-au tăiat ăia curentu’! La bună vedere!

  2. Mica Publicitate
    Presedinte maimutica cu poza si asimetric pierdut in „Cursul” probei Marii Coborari Carpato-danubiene de Slalom Urias, simt de orientare si sistem de franare. Foarte probabil oprire de avarie si esec in Dunare. Gasitorului buna recompensa europarlamentara sau consiliere prezidentiala (eventual conducere ICR).

  3. In ziua din turul II al alegerilor prezidentiale, Basescu se retrage in crama de la Cotroceni si in fata icoanei se roaga toata ziua:
    – Doamne, Dumnezeul Meu, Da-mi te rog Doamne inca un mandat!

    La terminarea votarii si aflarea noului presedinte, batai violente in usa cramei si aceeasi echipa operativa de mascati de la Becali da buzna in crama, iar seful acesteia vazandu-l pe Basescu i se adreseaza:

    -Suntem Oastea Domnului, Dumnezeu ti-a ascultat ruga si iata un mandat de arestare pe numele tau pentru toate gainariile facute. Urmeaza-ne!

  4. Prietene, stai sa vezi cand vor infiinta loji ale asociatiilor de proprietari. Sa vezi atunci cum nea Stere devine „maistru” si nea Matreata va fi purtatorul de insemne (adica de basca de „maistru”).

  5. Io veni cu niste draci pa mine, ca nu mi-o iesit o chestie la ziar, da’ acu’, gata! Mi-a trecut de cat am ras cu taranii tai francmasoni! O s-o recomand si la mine pe blog, ca or mai fi d-astia dusi cu capu-n negura ca mine si le trece!
    Noroc, ba! Sa intri pa sait!

  6. Adevărul este că aş da mult, aproape tot, să asist la şedinţa Lojii din Cuca Măcăii şi să-l văd pe „Marele Maistru” (de la fostul SMT – atelierul de reparaţii tractoare) cum se scarpină-n cur, după ce pune pe pupitrul de la tribună, sacrosanta bască (aia cu care s-a şters când îl lovise cufureala şi n-a găsit brusturi pe-aproape)…
    De ce să n-aibă şi ăştia maneliştii lor?!

  7. Vai, ce papagal distrus. Cum naiba sa-ti faci site si sa-ti pui adresa de-acasa pe el? Gramont e o strada pe care trec in fiecare zi in drum spre birou si pentru ca mereu se sta la coada la stop stiu toate casele de pe strada asta.

  8. Eu zic ca e de la criza … car’va’zica daca nu merge cu ele’trificarea, se da lumina de la masoni 😀

    Sau poate ca s-or cutremurat de invidie alde masonii cand or vazut cum da popa lumina de Pasti la toata lumea si ei nu …

  9. Nu mai ştiu de când nu am mai râs aşa de sănătos. Pur şi simplu nu mai puteam citi de râs. Tot respectul pentru un talent scriitoricesc deosebit. Cum s-ar zice „e o placere sa ai de-a face cu intelectuali”. Fara sortulet.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...