Cu regret

… vă anunţ că mai aveţi de tras cinci ani cu dom’ Traian Hăhăhă Băsescu. Să vă explic. L-am văzut miercuri seara pe Crin Antonescu dând extemporale la Realitatea cu CTP. N-am scris nimic despre asta. Am simţit doar o enormă jenă. Am sperat că e un accident care s eva uita cumva. A scris Victor. Şi a scris bine. Apropos, La mulţi ani, tonomate ! Apoi l-am auzit în seara asta intervenind telefonic la Sinteza zilei. Şi lucrurile au devenit clare. Lasă că încă nu s-a văzut preşedinte şi a început să dea aiurea telefoane prin tocşoaie, dar când o mai faci şi pentru a fi încă o dată penibil… e clar că vorbim degeaba.

Zicerea lui „cu unghiile astea fac eu politică” , aşa încărcată de pathos de Dolhasca şi lirism de Belciugata, m-a rupt la organul elector. Definitiv. Am mai spus-o că băietul cela trăieşte din momente de rară şi inconsistentă inspiraţie retorică. Şi atât. Iar când inspiraţia e plecată la curve rămâne doar un frezat haios care vorbeşte mult şi fără rost. Acum ceva vreme aveam discuţii cu unii care îi găseau o mare virtute din improvizaţie, din faptul că, la congresul PNL, de exemplu, el vorbea fără hârtii, din burtă, spre osebire de Tăriceanu care venise cu treaba pregătită. Atrăgeam atenţia că ăsta e miserupism şi lipsă de rigoare. Şi? Băiatul a fost ales şi se vrea tutu cu cotrotrenu. Da’ după ultimele prestaţii îi trece. Nu spun că e chiulău. Dar dacă visează sa fie preşedinte… trebuie să schimbe multe. Şi asta începe cu puţină disciplină. Şi mai puţiine ieşiri pe sticlă la o tacla aşa de moft. Iar când o mai ieşi să fie sigur că are ce spune.

Şi vă mai spun ceva. Eu n-am nevoie de un preşedinte papagal şi papiţoi. Unul căruia îi dă alde CTP extemporale. Ăsta e semn de cioc încovoiat şi pene colorate dacă accepţi aşa ceva. Cât îl priveşte pe CTP… omul face exact ce a făcut şi în 2004, la acel jegos episod în care simţea nevoia să îl atace pe Năstase cu pasaje abjecte din imunda fiţuică a lui CVT. Şi în campanie o să-l mai vedeţi servindu-l în poziţie de drepţi pe matroz.

Asta e cu Antonescu. Despre Geoană chiar n-avem ce discuta. În afară de lansări nu am văzut nimic. Şi dacă el îşi imaginează că „Huo Băsescu” poate ţine loc de proiecte…veşti naşpa: nţ! Tot aşa, dacă visează că se poate da opozant cu glandul roşu în vreme ce participă la o guvernare de KK alături de bulibaşă, iar e pe dungă. În fine, dacă omul ăsta are iluzia că a fi pe bune cu Vanghelie e calea spre Nirvana… atunci nu pot să-i urez decât lansări multe şi uşoare. A, da. L-am văzut şi pe el la Gâdea. Tot miercuri. La concurenţă cu Antonescu. Domnu’ Geoană, învăţătoarea dumneavoastră, profa de română… să dea banii de pensie înapoi că nu-i merită. Imediat!

În condiţiile astea Băsescu stă relaxat şi cu sticla pe noptieră. Asta dacă nu o face Nati Meir vreo surpriză. Că de la Duda nu mă aştept. Şi uite aşa abia o să reuşim să avem un preşedinte mai ridicol decât panaramele de Băsescu, Geoană şi Antonescu.

P.S. Dom’le. Vă uitaţi bine? Cine sunt la dreapta fiecăruia dintre ăştia trei? Udrea, Vanghelie şi Orban Mandolină. Ce mama dracului e cu poporul ăsta?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. Şi mie mi-a lăsat un gust amar. Şi chiar îmi făceam speranţe. Şi chiar credeam… nu mă întreba ce, dar chiar credeam că voi avea pe cine vota. Acum nu simt decât o imensă lehamite. Bag nişte lămâi :)))

  2. Am spus bre ca mă tem ca se fasie. Am spus !! Da stai un pic poate a învăţat ceva. Ca de Gioana si Popey când îmi aduc aminte mă ia cu leasin.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor,...

- A word from our sponsors -

De citit

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...

Locuri de poveste: Trăbulești

Într-o epocă în care interesul turiștilor pare să se îndrepte mai ales către destinații exotice, există un loc aparte de care, probabil, puțini au auzit: Trăbulești. Turiștii dornici de frumos, de peisaje încântătoare și de autentice incursiuni culturale, nu vor găsi aici nimic care i-ar putea interesa....

Post-istorie sau preistorie

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și instalarea temeinică și permanentă (părea pe  atunci!) a lumii unipolare, Fukuyama s-a grăbit să anunțe sfârșitul istoriei. Conform acestei ipoteze, navigam în apele veșnic calme ale post-istoriei. Umanitatea era ferită de acum de  sezoniere confruntări ideologice, căuutări ori rătăciri. Hegemonia americană...