AcasăRabbi ziceDa' ce criză...

Da’ ce criză…

Chiar dacă n-avem toţi îndemânarea lu’ nea Alecu’, tre’ să recunoaştem că luptă ciobanul cu ‘mneaei criza ce nu s-a văzut. Adevărul e că, umblă vorba, criza s-a declarat răpusă de scârbă şi a hotărât să ne ocoloească. Până una alta… ei cu ei, noi cu scârba. Ia hai să vedem unde ne aflăm în combaterea crizei. Şi o luăm cu metodă, pe bază de declaraţii.

Emil Boc:

Moştenireaguvernuluiliberaltăriceanuconstântîntrundeficitbugetarşiosituaţie

dezastruoasăîneconomieagenerateacesteefectepecareactualulguevrnsestrădu

ieştesălecombatăînciudahaosuluişicolapsuluidinsistemulbancarmăsurileadop

tatevorducelastimulareacreşteriieconomieiprintrunprogramimportantdein

vestiţiidejadiscutateşiagreatecuparteneriinoştrişicupreşedintele

românieitraianbăsescubazânduneînacestsenspesolidulsistembancar

românescsaucumspuneuncântecforartebinecunoscutceamavutşi

ceampierdutpartiduldemocratliberalşipreşedinteleromânieitraian

băsescurespectânduşiangajamenteleasumateînfaţaelectoratuluiprecum

şialpartenerilornoştridelafmişiuniuneaeuropeană.

EBA:

Crd c tţ ar tb s s moblzz c s dpşm acst crz cr n afctz p tţ cr stm afctţ d acst crz cr n afctz.

Mircea Geoană:

A sosit momentul ca Traian Băsescu să înţeleagă că a sosit momentul ca el şi criza care a adus-o să părăsească palatul Cotroceni. A sosit momentul ca românii să aibă în fruntea lor un preşedinte de care să nu le fie ruşine. A sosit momentul ca să aducem în fruntea ţării un preşedinte european. A sosit momentul ca haosul şi abuzurile să înceteze şi toate forţele cu adevărat democrate să se unească pentru a asigura ieşirea ţării din criză nu doar la nivel de declaraţii. Vă promit că din noiembrie aceste lucruri se vor întâmpla.

Marean Vanghelie:

Deci, această criză care o traversăm are , deci, explicaţii mai complicate care nu am să le detailez eu acum, deci, pentru asta există oameni care sunt competenţi în economie şi finanţişti. Noi, la PSD, prin miniştrii care le acordăm tot sprijinul vorbim mai puţin şi facem mai multe, iar oamenii, deci, asta aşteaptă, fapte nu vorbe şi teorii politologice. Să ştiţi că pe mine nu mă sperie criza, pentru că sunt un om hotărât care nu-l sperie nici criza, nici Bush, nici Băsescu, nici mama lu’ Băsescu!

Gheorghe Flutur:

Scoateţi ouăle, alea au fost la paşte. Măi, ăia de acolo… hai, măi. Oile mai la stânga. Măi, berbecuţii de la C, mai grupaţi. Şi trageţi măgarii din V, că strică ortografia!

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. L-ai uitat pe Crin: Il fo cã l’actiuel prezidãn part_a la mezon. Moa e mon parti, nu liui ofrion un suvnir, qand_il chitera leo Palé Cotrosãn: Notr pul dan son cur.
    À propos, je suis francophone.

  2. Eu o cred pe ea!! „CRIZA”!! Are dreptate criza rabbi, si mie îmi este scârba de clasa noastră politica. Aşa ca ii ţin la distanta probabil si „CRIZA” face la fel, este tot atât de gretulita de politicienii autohtoni. Aşa ca ne ocoleşte puţin, din scârba !!!!!!!!!!!!!!!!!

  3. Crin:
    SEFU zice ca tre sa noi, URMASII BRATIENILOR, adevaratii de dreapta, tre sa il daramam pe Pirat.
    ca nu cumva sa mai petreaca vreodata 24 ore la loc cu racoare (si fara verdeata).
    e musai!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...