AcasăRabbi ziceTraducerea automată

Traducerea automată

Google e bulibaşa internetului. Fără el lucrurile ar fi mult mai complicate. Pentru câţi nu e tata Gugăl sursă de erudiţie şi înţelepciune? Cei de la Google au venit cu tot felul de năstruşnicii, una mai faină decât alta, de la Google earth până la browserul propriu. Dar, dincolo de chestiile mişto, nu pricep de ce se încăpăţânează ei să furnizeze un „serviciu” care funcţionează lamentabil şi e doar sursă de caterincă.

Una din opţiunile de căutare de la Google este aceea de oferi traducerea automată a unei pagini. Să spunem din engleză în română.

google

Până aici totul bine şi fain. Am realizat şi eu o căutare. Cuvânt cheie: Vangelis. Am primit asta. Traducere automată, carevasăzică. Înţeleg limitările şi problemele ridicat de o traducere automată, dar atunci când rezultatul e un fel de sulaina ceanel altoit cu aviară gripa de ce naiba mai scoţi produsul ăsta în lume?  Ca să fie totul clar dau şi un exemplu.

Avem aici textul original, din ediţia în limba engleză a Wiki.

Vangelis began his professional musical career working with several popular bands of the 1960s such as The Formynx and Aphrodite’s Child, with the latter’s album, 666, going on to be recognized as a psychedelic „classic”.[2] In the 1970s, Vangelis formed a musical partnership with Jon Anderson, the lead singer of progressive rock band Yes, and the duo went on to release several albums together under the alias Jon & Vangelis. Towards the end of the 70s, Vangelis composed music scores for several animal documentaries, including Opéra sauvage, the success of these scores moved Vangelis into the eyes of well known filmmakers. In 1981, he composed the score for the Oscar winning film Chariots of Fire. The soundtracks single, „Titles„, won Vangelis the Academy Award for Best Original Music Score and also reached the top of the American Billboard.

Şi mai jos versiunea „tradusă” automat în limba română:

Vangelis sale profesionale, a inceput cariera muzicala de lucru cu mai multe benzi de popular din anii 1960, cum ar fi Formynx şi Afrodita’s Child, cu acesta din urmă a albumului, 666, se întâmplă să fie recunoscut ca un psihedelică „clasic”. [2] În anii 1970, Vangelis format muzicale un parteneriat cu Jon Anderson, care duce cantaretul de trupa de rock progresiv Da, şi de duo a mers să-i elibereze pe mai multe albume împreună sub alias Jon & Vangelis. Towards the end of the 70s, Vangelis composed music scores for several animal documentaries, including Opéra sauvage , the success of these scores moved Vangelis into the eyes of well known filmmakers. Spre sfârşitul celei de-a 70, Vangelis compus muzica scoruri pentru mai multe animale documentare, inclusiv Opera Sauvage, succesul acestor scoruri Vangelis mutat în ochii bine cunoscut film. In 1981, he composed the score for the Oscar winning film Chariots of Fire . În 1981, el a compus scorul pentru Oscar filmul câştigător Chariots de foc. The soundtracks single, ” Titles „, won Vangelis the Academy Award for Best Original Music Score and also reached the top of the American Billboard . Soundtracks de single, „titlurile”, Vangelis a câştigat premiul Academiei pentru cel mai bun Scorul de muzică originală şi, de asemenea, a ajuns la partea de sus a american Billboard.

La faza asta nu îmi vine să zic decât: WTF? Pe care, desigur, google îl poate traduce (CAF- Ce a-l fute).

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

4 Comments

  1. Am bãgat si eu cuvântul „curvã” sã-l traducã în englezã si mi-a dat „the blonde of Cotroceni”. Am bãgat si expresia „toapã parvenitã”, dar mi-a rãspuns la fel. Ai dreptate, nu-i bun de nimic serviciul ãsta.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...