Na !

EBArlamentară europeană, bre! Ce pleaşcă !

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

  1. Nu-mi mai vine sa ies in Ioropa … O sa rada si cu fundul de noi cu asa exemplare un PE.Efectiv nu mi-o inchipui pe baragladina asta de EBA alaturi de o ,,lady” precum Corina.

  2. Ma intreb cum suna vocea ebei in engleza fiindca in romana suna rau -ca vocea cuiva intr-un aro pe un drum de tara chinuind (behaind) cuvintele sa iasa printre buzele-baraj de silicon. (lasand la o parte conflictele cu gramatica).

  3. Capraru’ si Ordonanta
    09/06/2009

    Numerosi romani, in frunte cu analisti politici si formatori de opinie care bantuie peisajul mediatic al plaiului mioritic, au remarcat in caracterul aplicat pe comportamentul militaros al asimetricului, tendinta acestuia de a-i asimila pe romani unei formatii de racani cu care sa poata face el instructie la greu, culcat-sculaturi in noroi, pas ale’-uri, intoarceri individuale si in formatie, inspectii si reviste de front, pas de defilare, sectoare la w.c. cu periuta de dinti etc.

    Sub hainele de sef de stat, Basescu are mare grija ca atat stelutele de locotenent de marina in rezerva, cat si cele de maior (probabil, inca activ) de Securitate, dobandite in perioada comunista, sa fie zilnic lustruite si asezate regulamentar, conferindu-i increderea necesara in calarirea puletilor cu drept de vot.

    Din pacate insa, daca Istoria a consemnat mari nume de comandanti militari, care ajunsi sefi de stat au marcat pozitiv mersul si devenirea sa in timp, nume ca Alexandru cel Mare, Cezar sau Napoleon, Basescu al nostru a ramas captiv ca mentalitate, la caprarismul comportamental al unui Idi Amin.

    Astfel, de la martialul apelativ “ma, Comanescule” si pana la modul in care isi trateaza subordonatii, in frunte cu ordonanta sa personala (dupa modelul ofiteresc interbelic si nu numai) si terminand cu portarul de la Cotroceni, asimetricu’ se revarsa diluvian in mentalitate si comportament de tip cazon, badaranesc.

    Partea proasta nu consta insa, in faptul ca regulile democratiei nu-ti permit de niciun fel sa aplici fraiele canoanelor militaresti in gestionarea si conducerea statului de drept ci in faptul ca, la nivelul creierului sau, el nu se poate ridica mai sus de mentalitatea si comportamentul de caprar, dorind sa trasforme tara intr-o imensa cazarma, in care el sa vataseasca si sa dea ordine dupa cum i se scoala pe chelie, ordine care conform regulamentelor militare, trebuie sa fie executate si nu discutate, intocmai si la timp.

    Aceasta mentalitate ii da caprarului iluzia ca, in lipsa sefilor si avand trupa la discretia lui totala, el isi poate transpune in realitate orice fel de fantezie, indiferent de cat de mitocaneasca sau dezumanizanta ar fi, intru satisfacerea unui ego meschin, avid de putere discretionara.

    Pentru oricine a trecut printr-un sistem de instruire militara, caprarul a ramas simbolul terorii si cosmarul anilor de servit tara sub arme.

    Si asta deoarece caprarul nu are nici mama nici tata, ci un imens ego mediocru, satisfacut doar prin executarea unei puteri totalitare iluzorii asupra semenilor sai.

    Sub cupola acestui ego bolnav, caprarul are satisfactia de a se cede Dumnezeu, in perioada in care trupa este lasata pe mana sa.

    Tragedia romanilor consta in faptul ca acest Idi Amin dambovitean si-a luat si o ordonanta, dispusa la supunerea si inghitirea fara replica a celor mai mari umilinte aplicate de caprar, doar pentru a-i face acestuia pe plac, ordonanta pe care a catarat-o in fruntea guvernului Romaniei.

    Si ordonanta vazandu-se atat de sus, ea, care pana la momentul triumfului personal, nu putea sa-si priveasca semenii decat de la nivelul genunchilor in jos, face orice este posibil pentru a-si copia la indigo modelul politic si binefacatorul spiritual si material, neiesindu-i sub nicio forma din cuvant si ordinele pe care le primeste in genunchi, incercand sa-i satisfaca cele mai abjecte fantezii si capricii.

    Incidentul cu “derbedeul dracului” , caracterizarea aplicata public de ordonanta Boc jurnalistului Ciutacu, nu reprezinta altceva decat reactia slugii care, imitandu-si stapanul, doreste sa-i arate acestuia loialitatea, supusenia si recunostinta sa totala, topitu’ de admiratia si contemplare tampa a “maretelor fapte de arme” ale Alesului ramas dupa-amiaza la comanda trupei.

    Atat si nimic mai mult ! Punct.

  4. Care-i problema domnule? EBA e un fel de Forest Gump care ne demonstreaza ca viata chiar e ca o cutie de ciocolata (credeam ca cutiile sunt din carton, mostly) si nu stim niciodata ce-o sa se intample.

    EBA Presedinte sau Patriarh :))

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...