La ora la care citiţi aţi aflat deja: Michael Jackson a murit.
Piesa-i gata…Trag oblonul
Hei, ce ploaie e afară…
Dacă v-a plăcut bufonul
Mai poftiţi şi mâine seară…
La moartea lui Elvis Presley aveam opt ani. N-am înţeles mare lucru. Murise băiatul ăla frumos, din filme, care cânta fain. La plecarea lui Freddie am crezut că e o glumă sinistră. Încă mai cred asta. Şi nu o să mă convingeţi că nu e astfel, nu insistaţi. Acum, când am auzit vestea la radio… mi s-a oprit puţin inima.
Nu am fost niciodată un fan Michael Jackson, în sensul amplu al cuvântului. Dar, oricât de mult ne-ar încerca păcatul snobismului, fiecare dintre noi avem cel puţin un cântec de al lui care ne-a rămas drag. Eu, mărturisesc, am multe. Iar de azi…
… de azi… vor fi, poate, şi mai multe. De azi vom vorbi frumos, uitând că până recent râdeam de poceala sa de nas şi de halul în care ajunsese să se desfigureze încercând să devină … Peter Pan. Nici mai mult, nici mai puţin… Peter Pan.
Devorat de propria nebunie şi de o industrie lacomă şi crudă, Michael Jackson s-a prefăcut sub ochii noştri din copilul dulce cu ochi mari şi voce dumnezeiască în adolescentul nestăpânit, devenind bufonul, cel trist şi însingurat, mistuit de propria încremenire într-o copilărie fără de sfârşit. Iar acum, în final, a devenit, poate, ceea ce îşi dorea: Peter Pan.
Oricâte s-au spus despre el, oricâte se vor mai spune… astăzi nu mai e. Şi e bine să ne amintim de el aşa cum era în cântecul de mai jos, bufonul frumos şi nu făptura prăbuşită şi tristă care devenise. E bine să vi-l amintiţi aşa:
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=GIjuUsWLCnE]
Bufonul s-a stins… Requiem.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dVJscGa5vbc]
Requiescat in pace!
Dar tot am o mirare: va fi inmormintat la cimitir de albi? sau de negri?
Mi-au placut si mie multe melodii ale lui…. black or white, dirty diana, you are not alone…..
http://www.youtube.com/watch?v=Jpz5eD9L4dA
Acuşica vine Bono şi se smiorcăie la îngropăciune deşi are o melodie în care-l cam face praf pe răposatu’.
Nici eu nu am fost fan, poate-mi plac una-doua melodii si totusi parca si mie mi-a parut rau cand am auzit ca a murit (azi in 112 – autobuzu` cu care mergeam la munca). Si chiar il consideram un pedofil jegos…acum sper ca erau doar zvonuri.
În aceeaşi ordine de idei, cred ca Nea Stere şi Nea Mătreaţă au fost devastaţi la aflarea veştii, drept pentru care au mai deschis un termos pentru hidratare…
Of, inca un post care ma face sa plang…
interesant articolul tau 🙂
Marire,opulenta,singuratate,decadere, moarte.
Nu am fost fan, eu fiind rocker la vremea aia. Acum insa ii recunosc talentul. Nu inteleg insa toata mediatizarea asta excesiva a unui deces. Mi se pare absolut grotesc sa existe un top al deceselor mediatizate, cu Farah pe locul 2.
V-ati gindit oare de ce mor insa atitia alti oameni fara sa fie in spotlight? Si nimanui nu ii pasa, desi poate si ei au avut ceva de oferit lumii asteia…
A facut parte din tineretea noastra, prietene. Azi mi-am adus aminte de petrecerile de la care era nelipsit. De magnetofonul Maiak si de boxele grele de lemn. Ce vremuri……
Bufonul frumos, ai mare dreptate. Asa trebuie sa ne amintim de el. Si sa nu uitam ca a fost si este cel mai bun bufon.
Multumesc! Subscriu la fiecare cuvintel.
Eu am auzit ca n-a murit ci ca a fost rapit de extraterestrii si ca e in cosmos impreuna cu Elvis!
Eu ii dedic „ARLECHINO” Si Dumnezeu sa il ierte !!