Pâine

V-am mai povestit despre Neluţu. L-am întrebat acum ceva vreme:

-Măi, Neluţule, ce ai face tu dacă ai fi preşedinte pentru o zi?

-Adică un fel de rege?

-Un fel de rege, dacă vrei tu. Ce ai face tu, Neluţule?

S-a încruntat. Trata chestiunea cu toată seriozitatea. Ca pe un lucru care merita o serioasă chibzuială. Şi-a dus şi mâna la falcă. Acum era treabă serioasă. Stătea pe bancă precum o băbuţă, încruntat, cu capul în palmă. Apoi mi-a răspuns:

-Aş face pâine la oameni. Asta aş face.

Mi-a plăcut răspunsul lui. Dar parcă nu era îndeajuns. Aşa că am întrebat:

-Şi pe urmă?

-Pe urmă ce?

Şi am tăcut. Şi eu şi el. Ce mult înseamnă foarte puţin pentru unii.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. Bine ca nu era Nelutu filozof ca Liiceanu ca ne dădea pâine si circ. De circ suntem sătui, ne dau cei de i-am votat de ne-a ajuns in gat ca tovarăşul Ceausescu!!

  2. Ce-i interesant la Neluţu e că nu a zis ţigări, ori bere ori… alte tâmpenii. De parcă şi-ar da seama, în ciuda vârstei pe care o are, că toate acestea – de care şi el abuzează – nu sunt altceva decât o frondă îndreptată împotriva celor mari, ori a statului, ori a soartei, ori a lui Dumnezeu…
    Când i se pun întrebări serioase, încearcă să răspundă serios, cu primul cuvânt serios care-i trece prin cap: pâine!

  3. pana prin cincizeci si ceva,painea ne-o faceam numa`-n casa.a venit colectivizarea si cineva s-a gandit ca ,este mult mai bine sa se faca o brutarie pentru ca oamenii aveau acum recolta la comun si se dadeau cartele pentru paine daca aveai pamant in c.a.p..si asa tot simteai ca-i A TA,ca este rodul muncii tale .facutul painii isi avea ritualul lui si era diferit in functie de inportanta sau semnificatia zilelor .
    painea(facuta-n casa) de fiecare zi era una pripita ,facuta-n test,cu o anume destoinicie si intr-un ritm alert,fiind gata cam intr-o ora timp in care se rostuiau animalele,se spalau oamenii de colbul adunat de-a lungul unei zile de truda .
    aluatul pentru painea de duminica ,precum si cel pentru prescuri si alte randuieli bisericesti avea parte de o atentie deosebita,era plamadita cu alt tipic,alta randuiala si dura ceva mai mult dar stiu ca ne-mbata de aroma si era foarte gustoasa.
    am uitat ,sau n-am stiut niciodata care era compozitia exacta dar,dincolo de compozitia obligatorie,era innobilata cu mult respect,dragoste,credinta…
    nu prisosea niciodata si nu se arunca .nici la caine nu i-o aruncai,o asezai cu grije-n blidul randuit.
    iata de ce cred eu ca-i mare lucru si nu-i de ici de colo sa poti oferi painea cea de toate zilele fiecaruia.este o obligatie si o onoare sa poti face asta.
    P.S.am vazut ca la Palat(sutu)cineva s-a gandit sa faca o scoala de facut paine.nu am spus-o acolo dar contextul asta este favorabil:JOS PALARIA.

    spedy/03/07/2009

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...