Azi

Sunt tot mai convins ca sunt fratii nostri! Asta, dupa cum nu pot sa aiba o directie, cat de cat coerenta.

Balamuk? Chel balamuk? Leo vre balamuc setisi!

Tare ma tem ca „nu conteaza cine voteaza, conteaza cine numara voturile”
Din pacate Moldova e inca mult prea legata de URSS

Dacă nu se zbenguia alde Nelu pe-acolo, mai aveau unioniştii vreo şansă… Aşa, niet!, că moldovenii e familişti înainte de toate, bre!

Sa speram ca nu mai ies comunistii majoritari. Acum om vedea.

Boss,stai mata cu ochii pe alegerile din Moldova.Nu esti singurul.Judoka vegheaza.Eu am irisu’ ocupat cu altele.

Romania pierde inca o data Basarabia…

drept ii .da`vorba lu tanase,mai dam o raita.sa speram ca nu se lasa cu strigaturi dar,tot va mai fi o strigare.inca una.

spedy/30/07/2009

Toata lumea sta cu ochii pe Moldova…

🙁 eram sigura ca votul meu n-o sa conteze 🙁

Băsescu, Voronin şi…4 aprilie 2005

Ultimele declaraţii ale preşedintelui român Traian Băsescu vin să stîrnească o adevărată furtună în presa bucureşteană. Preşedintele României a recunoscut la postul public de radio, România Actualităţi, că s-a implicat personal în anul 2005, cu ocazia realegerii preşedintelui Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
Această intervenţie asumată de către Traian Băsescu,este considerată de către jurnalistul Sorin Roşca Stănescu de la ziarul Ziua ca fiind de o gravitate exceptionala si care ar aduce grave prejudicii statului român.
Într-un editorial care este foarte dur la adresa lui Băsescu, Sorin Roşca Stănescu îl acuză pe şeful statului român că ar fi folosit serviciile secrete pentru a influenţa pozitiv decizia de alegere a lui Vladimir Voronin la alegerile din 4 aprilie 2005.
Ceea ce înseamna, scrie Sorin Roşca Stănescu, că statul român dispune, la Chişinău, atât de existenţa unor agenţi de influenţă, cât şi de relaţii nefiresc de apropiate cu proeminenţi lideri politici moldoveni, notează Sorin Roşca Stănescu.

Punem punct aici. Ca să recapitulăm încet şi cu binişorul. Din discursul preşedintelui român la Radio Actualităţi observăm că tot ceea ce Partidul Alianţa Moldova Noastră a etichetat ca fiind o trădare din partea PPCD-ului, a PDM-ului condus de Dumitru Diacov şi a lui Oleg Serebrian, poate fi interpretat altfel – răspuns pozitiv la o rugăminte venită din partea unui şef de stat. Sau şi mai altfel – implicarea statului român în politica internă a Republicii Moldova. Un lucru sugerat de nenumărate ori în ultima vreme de către Voronin şi necrezut de către elitele liberale ale Chișinăului. Ne aducem aminte că cel care a pomenit pentru prima dată acest cuvînt este fostul primar al municipiului Chişinău. Oare Serafim Urecheanu a numit trădare faptul că toţi deputaţii a două importante partide politice moldoveneşti au confirmat rugămintea preşedintelui Băsescu de realegere a lui Voronin în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova ori faptul că în ciuda afişatului proromânism al fostului primar de Chişinău, preşedintele României nu l-a sunat pe el spre a îi rezolva ciudata rugăminte?

Nu ştiu dacă statul român dispune, la Chişinău, de agenţi de influenţă, sau de relaţii nefiresc de apropiate cu proeminenţi lideri politici moldoveni, aşa cum presupune Sorin Roşca Stănescu. Ceea ce pot spune cu siguranţă e faptul că nici un politician moldovean, dacă ar fi sunat de către viitorul preşedinte al României, de fostul premier al Ucrainei, Anatolie Kinah sau de către prezentul ministru de externe al Israelului, domnul Libermann, nu ar închide telefonul. Şi bag mîna în foc, că orice politician moldovean, pentru rezolvarea unor probleme politice majore asteapta o multumire. Fie ea ca vine de la Kinah, Libermann sau Obama.

Preşedintele Băsescu a făcut o greşeală politică extremă. Încercînd să îl critice pe Voronin, a spus la Radio România Actualităţi că în această nouă criză politică din Moldova nu îl va mai ajuta pe Voronin aşa cum a făcut-o în 2005. Băsescu a căzut într-o capcană iscusită, căci recunoscînd că ai intervenit pentru realegerea unui preşedinte comunist recunoşti implicit că ai fost de acord cu politicile implementate de către acest regim în Republica Moldova. Implicit recunoşti că ai avut posibilitatea de a interveni pe lîngă politicieni importanţi din Republica Moldova ceea ce face ca şi presupunerile preşedintelui Partidului Comuniştilor referitoare la o posibilă intervenţie a statului român în viaţa politică a Chişinăului să prindă şi ele o altă greutate.