AcasăRabbi ziceActu' normativ

Actu’ normativ

Bre, ăştia de la Evenimentul Zilei au, uneori, o inocenţă care pe mine mă înduioşează. Uite cum se excită o antoanetă la „un act normativ”. Despre care aflăm că e emanaţia guvernului bocciu. Doar ce fel de act normativ e nu ni se spune. O fi lege? Nţ, că încă le votează parlamanetul. O fi ordonanţă? HG? Nu contează. Act normativ.

Adică Bocu’ a stabilit că  primarii nu mai au voie să „îşi amăgeasca alegătorii cu promisiuni electorale fără acoperire”. Sancţiunea fiind:

«tăierea» buge tu lui anual pe care localitatea ar tre bui să-l primească de la stat” (!!!!!!)

Adică dacă minte primarul pe cine sancţionează ăsta? Pe ăi de l-au votat? Da’ de ce s-o bucura isteaţa de la Ev. Zilei??? Tâmpenie mai mare n-am văzut. Da’  ăi care candidează la Parlament şi Preşedinţie au voie să aburească pe mai departe? Da? Că nu ştiu cum a rămas cu măririle de lefuri la profesori şi cu sutele de kilometri de autostrăzi (Badea, ai găsit pene?).

Şi „actul normativ” cu pricina mai are şi alte minunăţii care provoacă entuziasmul ălora de la Ev. Zilei. De exemplu:

Astfel, dacă elevii nu vor performa şi se vor înregistra cazuri numeroase de răceli şi bronşite într-o şcoală, unitatea de în văţământ va rămâne cu mai puţini bani în vistierie. Sau: „…procentul de pacienţi care s-au vindecat poate fi luat drept indicator de calitate al abilităţii personalului medical de a ameliora starea de sănătate a pacientului”. Prin urmare, spitalul care, la finele unui an, „a contabilizat” prea mulţi pacienţi a căror stare de sănătate a continuat să se înrăutăţească va primi sume mai mici la buget.

Logic. Perfect logic. Dacă într-o şcoală se produc ebe, nu facem nimic ca să îmbunătăţim calitatea educaţiei, dimpotrivă, le luăm banii, ca să ne asigurăm că producţia de cretini se realizeaza în condiţii de cost minim. Că aşa e normal: nu revizuieşti sistemul, ci îi pedepseşti pe cei care sunt dependenţi de el. La fel şi cu spitalele. Mă întreb ce se va întâmpla cu clinicile de oncologie ( trist exemplu, dar necesar) în care la sfârşit de an rezultatele, în logica propusă de Boc, vor indica „lipsă de performanţă”. Dar cu siguranţă eu nu am înţelegerea superioară a celor de la Ev. Zilei. Aştept doar ziua în care pe şcolile, spitalele noastre va trona mare inscripţia: Arbeit Macht Frei. Iar pe coşuri va ieşi un fum cu miros dulceag. Întru cinstirea şi slăvirea Băsescului şi Bocului.

P.S. Domnu’ Geoană, deci eu m-am întors de 3 săptămâni în ţară. De unde n-am lipsit foarte mult, dar nu se pune. Chestia e că n-am primit ăia douăj’ de mii de coco. Ce se întâmplă? Că, repet, eu m-am întors.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. Parcă era unu’ Poincare, parcă, care a dat definţia imposibilităţii atingerii infinitului: pe măsură ce înaintezi, devii tot mai mic, mai rece şi te deplasezi mai încet. Iaca, am mai găsit una: cu cât ai mai puţine rezultate, cu atât mai mult ţi se taie orice formă de ajutor… Foarte tare.

  2. 20.000 de coco ?
    O sa te anunte despre soarta lor. Dar nu o sa-i primesti, o sa-i dai ca sa se achite miliardele imprumutate de boc & geoana & compania de hoti.

    In rest, cui ii pasa ce se scrie in excrementul zilei ?

  3. Mordechai, acu vreun an ziceam intr-un comentariu ca pdl e partid fascist, si m-ai contrazis. Vad ca acu sugerezi si tu cam acelasi lucru….

    PS Prietene, te rog sa ma scuzi ca n-am mai lasat nici o urma pe aici de ceva vreme. Evenimentele din tara din ultimele saptamini, precum si unele probleme la serviciu m-au facut sa ajung intr-o stare de enervare si scirba extrema. Si nu am vrut ca sa te pun in situatia sa ma cenzurezi datorita rabufnirilor mele iesite un pic de pe linie… Acu parca m-am mai calmat, dar scirba mi-a ramas… sper ca alegerile sa aduca ceva mai bun…

  4. de unde dom`le ca n-are coco-s.d`ali-lante nici pomeneala .si oricum ierea pentru impresia artistica.
    cu scoala am trecut la sistemu` biela-manivela si daca scartaie,vine picolita cu carafa de undelemn…
    no, acuma am numa o nedumerire:oare ce-o mai face premarele in ailalta paranghelie daca s-o taiat tartita la straita cu gogosele?
    tot fictie se chiama….

    spedy/10/09/2009

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...