AcasăRabbi ziceDiscursul ca discursul, dar...

Discursul ca discursul, dar atenţie la glosar

Nu am comentat deîndată discursul băsescian dintr-un motiv simplu: eram la dezintoxicare, după aburii sulfuroşi expiraţi de zicerea lungă şi tâmpă a marelui bărbat. Am aşteptat să citesc textul pe îndelete şi să-l comentez la bucată. Prostii! Chiar nu are niciun rost.  Ţăcănel a ras o halbă retorică de vreo două ore, timp în care a trecut la realizări tot ce nu a făcut el şi la eşecuri tot ce i se pare că i-au făcut alţii. De ce trebuia ţinut discursul ăla în faţa parlamentului dacă tot vrea el să fie judecat „de popor” şi nu de politicieni?

Bobulaţia năduşea, analiştii tremura şi babili în cur să scărpina de o grijă: o anunţa marele consumator candidatura? Lume proastă. Ca şi cum când măgarul ţine o caterincă electorală de două ore cu ifos de discurs nu e clar că e disperat după încă un mandat. Nu mai pomenim de festivalurile caşcavalului, caltaboşului şi ciungăi Tip-Top. O să îşi anunţe candidatura fix cu câteva zile înaintea intrării în campania electorală legală. Ca să poată până atunci dili la banul public, ce mama dracului! De câte ori să vă spun ca să pricepeţi?

Am aflat altfel din discursul lui Fidel Băsescu că (las-o naibii de cucăfonie!) nivelul de trai creşte ca pula calului în preajma iepei. Că săracii au scăzut de la vreo 4 milioane la vreun milion şi ceva. Da’ sanchi, că tot el zice ca avem 11 milioane de asistaţi. Evident, va puteţi căca fără stres în cifrele cu pricina. Oricum, omul are realizări. Că sub mandatul lui a intrat Albania în NATO şi a scăpat nea Stere de ciupercă la picior. Deci are realizări.

Da’ chestia care mi s-a părut mişto ca rahatul întins cu deştul pe perete a fost re-evocarea celor 322 de bagabonţi. Care l-au răpus mişeleşte pe când el tocmai era mangă în post. Da’, băi panaramă, cu unii erai aliat la vremea aia, cu alţii te-ai aliat după. Deci? Hai sictir.

Acum dacă ăla a mâncat rahat două ore să nu vă aşteptaţi să ţin şi eu comentariul la fel de mult. Că eu n-am atâtea realizări. Nici tupeul lui. Şi dacă tot ne freca prietenul lui Borcea Mondialu’ cu statisticile… hai că dau eu una la studiu: cu cât a crescut numărul atacurilor cu mână armată sub mandatul marelui luptător împotriva răului? Dar, în general, criminalitatea? Sau numărăm kilometri de autostradă?

Gata. Am prestat mai mult decât o impunea subiectul. Iar voi ăştia, contracandidaţii, care mă frecaţi că tre’ să scăpăm de derbedeu… în afară de asta mai aveţi ceva de propus?

Glosar de termeni:

Discurs– rahat mâncat cu polonicul

Realizări– opere de ficţiune, în general realizate prin plagiat

Nivel de trai– chestie obţinută prin comercializarea de îngheţată cu aromă de Kalashnikov, de către membrii famigliei.

Preşedinte– un fel de Pinalti al FC România

FC– Fut’te în Cur

Guvern– Un fel de harem, da’ de ambele sexe

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

3 Comments

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...