AcasăRabbi ziceOpinia unui alegător

Opinia unui alegător

Futu-vă muma în cur de derbedei! Băga-v-aş pensula în cur de hoţi şi golani, că numai de beţii, ciordeli şi curvăsării vă ţineţi! Vă doare în carici de criză, vă împrumutaţi de la femeişti ca să plătiţi amărâtele de lefuri, dar aveţi timp să vă ţineţi de căcaturi, lua-v-aş faţa în pix. Da-v-aş muie şi spărgea-v-aş faţa cu bocancul, labagii dracului. Băga-mi-aş….

No comment!

P.S. De azi dăm note. Vedeţi sus şi catalogul. Notaţi-i şi voi.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

    • Pe ambalajul unui caşcaval apare o etichetă, în româneşte, traducere a celei originale. Se specifică în clar: acest produs nu conţine prezervative. Nu mi-am dat seama dacă asta e vestea bună sau cea rea.

  1. Era o poveste cu un sofer care mergea pe autostrada in timp ce se anunta la radio ca un nebun merge pe contrasens. Omul exclama cu naduf: „Care unu dom’le ca sunt sute !”

    La fel va spun si eu, in legatura cu „analiza politica” a alegatorului de mai sus. Nu este singur ! sunt milioane ca el !

  2. Iti spun eu ce am facut … dar mai ocolit, printr-o pilda 😉

    Era prin evul cel intunecat si veneau turcii peste noi. Romanii nostrii isi luau care ce puteau, otraveau fantanile dupa un bun obicei care se pastreaza si azi si porneau pe calea bejeniei.

    Numai Bula, om batran nu vrea sa plece din satul lui: „Lasa ca m-oi ascunde si nu mi-or avea mie treaba.”

    Vin turcii, pleaca turcii si se intorc romanii nostrii ca sa continue tranzitia catre perspectiva luminoasa a viitorului razboi mondial.

    „Pai bine mai Bula, nu te-o gasit otomanu ?” il intreaba. „Nu m-or gasit, ca m-am ascuns” zice. Da unde te-ai ascuns ?”. „Iaca m-am bagat cu capu intr-o capitza de fan”. „Cum, si nu te-or gasit ?!”. „Pai nu. Dar m-or cautat … m-or cautat … si in cur m-or cautat si tot nu m-or gasit.

    Asa suntem noi obisnuiti de sute de ani. De cate ori se schimba regimul (in binem desigur) ne cauta astia in cur si ne lasa cum ne-or gasit.

    Asa ca noi inventam bancuri si ne bucuram daca gasim salam cu soia mai bun. Acum, or pus portocalele mana pe Interne, ca sa nu fie discutii cu alegerile si sa iasa bine.

    Educatia nu le-o trebuie … dar cui ii trebuie ?!

    • Cu observatia ca turcii aia proctologi veneau de capu lor, pe cand pe turcii astilaltii ii aduce „poporul”, in deplina libertate a stampilei si sedusi de farmecul ranga al pilistului-sef.

  3. Cine crede că îi doare-n cur de opinia alegătorului, se înşeală. Nici măcar acolo nu îi doare. Băshescu are chiar interesul ca scârba votanţilor PSD să fie cât mai mare şi să-i facă să-şi bage picioarele în ea de urnă. Chioru’ ştie că poate conta pe o turmă de alegători decerebraţi, care orice ar face el tot îl vor vota cu frenezie. Mai ştie şi că turma asta nu mai poate spori, că n-are cu ce să mai atragă noi susţinători, aşa că soluţia este să bage scârba în tabăra pesedistă. Ceea ce îi şi reuşeşte de minune, cu largul concurs al prostănacului.
    Nota acordată? Merg şi eu o tură pe mâna alegătorului care a inaugurat catalogul: Futu-vă-n cur de derbedei. Si de ticăloşi aş adăuga, ca să am şi eu o contribuţie (să-mi aduc aportul, cum ar zice Eba).
    PS Cineva poate ar crede că sunt suţinător PSD. Nu, sunt susţinător al trimiterii lui Băsescu fix în pizda mă-sii.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...