Pe mare

După „Sinteza zilei” din seara asta am ieşit în balcon. La o gură de aer proaspăt aspirat prin ţigară. A fost ca o partidă de sex cu una cu patru ţâţe. Enorme. Adică freak show. Mă declar fan Cătălin Avramescu. Până acum omul îmi provoca silă. Îmi fac autocritica! Tipul e genial! Absolut inegalabil. Parol! Mizeria aia de Little Britain e o plicticoşenie pe lângă flăcău.  Aş scrie aici cu litere de-o şchioapă: I LOVE AVRAMESCU! dar tipul pare zdruncinat puternic la mansardă şi nu vreau să mă trezesc cu el prin aşternuturi.

Cum stăteam relaxat în balcon mă aud strigat. În faţa blocului nea Stere şi nea Mătreaţă se chinuiau cu un tranzistor.

-Vecinuuu’ ! Ce faci, vecinu’? N-ai somn?

Am răspuns răcnind la rându-mi.

-Nu! Nici dumneavoastră?

-Nuuu, că lucrez la platforma program cu Mătreaţă. Da’ acum nu mai… că suntem prea beţi. A dracu’ ţuică ce face beţivu’ ăsta… ţuică de ridichi , vecinu’… Nu cobori să guşti?

-Nu, merci. Hotărât? Candidezi?

-Daaa. N-ai văzut? Băsescu deja s-a căcat pe el. Cică dacă nu mai câştigă se întoarce pe mare. Am băgat frica-n el. Hehehe. Nu ştii vecinu’ că pe când era el ministru s-a dus să-şi prelungească brevetu’ şi a proptit vaporu’ cu elicea în stabilopozi. Două milioane distracţia. Mare marinar…

– Ce să zic, nea Stere… l-ai speriat!

-Auzi vecinu’ cică… Ptiu… i-ar s-a scăpat Mătreaţă! Bă!

-Da, bă ! Eram atent la ce vorbeaţi!

-Ce vorbeam, bă Mătreaţă?

– De beţivu’ că pleacă pe mare. Eu ştiu unde…

-Unde? întrebăm într-un glas eu şi nea Stere.

– La galeră!

avramescu

Poză primită de la un cititor. O găsiţi aici. Mulţam Mihai.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

20 Comments

  1. …tell me about it…dl. avramescu a fost profu meu in anu I la stiinte politice…si omu era foarte sincer cand spunea studentilor ca mai presus de orice romania ar trebui sa construiasca arma nucleara…:)))

  2. asta da.chiar ar trebui pus in rama si pastrat ca material didactic pentru generatiile urmatoare.si are dreptate cine a spus (ciutacu-mi pare)ca daca mai sunt doi ca asta ,problema se rezolva de la sine.si eu credeam ca numai eu am mintea-n colturi,ma simt satisfacut ca nu-s eu ultima gaina din cotet….baga mare nenica ,baga mareeeee

    spedy/08/10/2009

  3. Aveţi mare răbdare dacă reuşiţi să îl ascultaţi pe ciudatul ăla. M-am uitat şi eu la Sinteza Zilei, dar când îi venea rândul lui Avramescu mă duceam în camera cealaltă, pe calculator. Pur şi simplu mi-e imposibil să ascult discursul politic al unor scursuri morale din categoria Avramescu – TRU – Patapievici.
    Mi-a plăcut de Andrei Marga. Nu pentru că îl susţine pe Crin, ci pentru că e un domn şi e bine mobilat la mansardă. Dar dacă nea Stere bagă ţuică d’aia de ridichi la corturile de campanie, mă duc să semnez şi eu lista de adeziuni. Da’ să se lanseze în tandem, cu Mătreaţă viitor prim ministru. Mai rău decât cuplul Băsescu – Boc n-are cum să fie.

  4. N-am inteles.
    Privitul la Sinteza Zilei echivaleaza cu secsul cu patru tate, sau mai degraba gura aia de aer proaspat de dupa.
    Cu parere de rau, in primul caz NU Catalin Avramescu e ala cu probleme serioase la mansarda.

  5. Prietene, nu mai pot! Ce discutie ar fi intre Avramescu si nea Stere, cu „ajutorul ” lui nea Matreata! si cu ceva idei de-ale lui Mecanism!!
    Asta tocsou, nu Gadea!

  6. Dom’ne, tot respectul ca ati rezistat sa-l urmariti pe tipu’ cu pricina pana la sfarsit. La mine, simtul umorului a cedat dupa primele 20 de minute si a trebuit sa ma culc cu draci. Sotu’ a zis ca-mi scoate Antena 3 din grila de programe, pe motiv de infidelitate post-emisiunea de aseara.

  7. Dl. Avramescu e un om superior, iti dai seama imediat dupa modul in care vorbeste, nu va inteleg atacurile voastre. 🙂

    V-ati simtit mici ca Dl. Gusha, cand l-ati vazut pe Dl. Avramescu ati inghitit in sec si ati lacrimat? :)))

    Dl. Marga radea de Dl. Gusha… :))) Cand l-a vazut asa ofticat nu a mai rezistat si s-a amuzat si el putin de situatie. 😀

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...