Minunata idee ati avut cu rubrica LeptopuluStan. Cat despre materialul de azi, ce sa zic, fie nici nu se mai deranjeaza sa mimeze macar un dram de coerenta in fata publicului (c-as oligofreni, nu?), fie isi lasa loc sa o intoarca si sa zica „noi am fost cinstiti si v-am lasat sa pricepeti, printre randuri si grimase, voi sunteti de vina ca n-ati vazut si auzit”. Ii urasc oricum.
Astia nu au frica de nimic? Hai ca de Dumnezeu si de pedeapsa vesnica ce o vor primi pentru chinurile pricinuite poporului nu le pasa, dar de revolta populara nu le este frica? Fereasca bunul Dumnezeu sa iasa Basescu, ce vor face ei? Si in gaura de sarpe de se ascunde vor fi gasiti si trasi la raspundere pentru nenoricirile de le-au creat in viata asta!
A fost odata ca-n povesti,
A fost ca niciodată,
Din rude mari, cotrocenesti,
O prea blondină fată.
Si era una la Cocos
Si mindră-n toate cele,
Ca orice fata de codos
Cu bani, genti si margele.
Din umbra marelui palat
Ea pasul si-l indreaptă
Spre ministerul nou creat
Unde turisti asteaptă.
Din cand in cand priveste-n zare
Spre fratii unsi portocaliu
Si le arata visătoare
Un singur deget: mijlociu.
Le-arată azi, le-arată maini,
Astfel răbdarea-i gata,
Căci ei, tăcand de săptămani,
Ii vor azi beregata.
Cum ea popou-si răzima
De scaun cu mandrie,
Din drag de tară cumpăra
Reclame cite-o mie.
Dar pas cu pas pe urma ei
In minister pluteste
Gruparea rosiilor khmeri
S-o radă miselese.
Iar cind pe cal se-ntinde drept
Cu titele-i babane,
Cei galbeni cu săgeti pe piept
Ii pregătesc capcane.
Trecu o zi, trecură luni
Hălăduind prin tară
Cu ziaristi sărmani si juni
S-o facă populară.
Ba la un jazz, ba fluierind,
Turism făcea copila,
Că la contracte tot semnind
Ii obosea rău bila.
Uniti de-un gind, cei colorati
S-au adunat la clacă
Si stabiliră ca-ntre frati
Comisie să-i facă.
Văzu copila ca e jale,
Simti tremuratură,
C-or să intrebe de parale
Pe unde disparură.
Si trebui de EL indat’
Aminte să-si aducă.
Cu Mercedesul spre palat
Speriată o apucă.
Cobori in jos, mărite Zeu
Coboară-te odată,
Să-ti scuturi coama ca un leu
Si sa pornesti pe dată.
Spre TVR direct s-o tii,
Să-mi aperi fecioria,
Că galbejitii si rosii
Pornit-au bătălia."
Tu-mi ceri chiar influenta mea
Si-am să mă duc, că-mi place,
Dar voi sa stii asemenea
Că pot cădea la pace.
Negocieri se tin acum,
Doar la misto e cearta,
Si de va fi să-mi cazi in drum
La parlament ti-e soarta.
In taiorasul tău cel strimt
Norocul te petrece,
Ci eu prea des incep să simt
Domnia mea cum trece …
Reactia lui Berceanu mi se pare mai mult decât firească: ultima tranşă, cea ca urmează a fi trasă la 31.12.2014, a fost deja ciordită. Ea se află în drum spre conturile unuia dintre cei „care mănâncă fără să împartă” – dacă e să cităm, una dintre ultimele înregistrări la modă -…
De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...
Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.
var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);
Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...
Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...
Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe.
Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...
Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...
"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....
Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...
Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii!
Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...
M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...
Franța
De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...
Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...
Exact aceeasi mutra o fac si eu cind ii aud pe astia 😀
Minunata idee ati avut cu rubrica LeptopuluStan. Cat despre materialul de azi, ce sa zic, fie nici nu se mai deranjeaza sa mimeze macar un dram de coerenta in fata publicului (c-as oligofreni, nu?), fie isi lasa loc sa o intoarca si sa zica „noi am fost cinstiti si v-am lasat sa pricepeti, printre randuri si grimase, voi sunteti de vina ca n-ati vazut si auzit”. Ii urasc oricum.
Stai asa … ba cu niste comentarii …
Astia nu au frica de nimic? Hai ca de Dumnezeu si de pedeapsa vesnica ce o vor primi pentru chinurile pricinuite poporului nu le pasa, dar de revolta populara nu le este frica? Fereasca bunul Dumnezeu sa iasa Basescu, ce vor face ei? Si in gaura de sarpe de se ascunde vor fi gasiti si trasi la raspundere pentru nenoricirile de le-au creat in viata asta!
Lenuta de Plescoi
A fost odata ca-n povesti,
A fost ca niciodată,
Din rude mari, cotrocenesti,
O prea blondină fată.
Si era una la Cocos
Si mindră-n toate cele,
Ca orice fata de codos
Cu bani, genti si margele.
Din umbra marelui palat
Ea pasul si-l indreaptă
Spre ministerul nou creat
Unde turisti asteaptă.
Din cand in cand priveste-n zare
Spre fratii unsi portocaliu
Si le arata visătoare
Un singur deget: mijlociu.
Le-arată azi, le-arată maini,
Astfel răbdarea-i gata,
Căci ei, tăcand de săptămani,
Ii vor azi beregata.
Cum ea popou-si răzima
De scaun cu mandrie,
Din drag de tară cumpăra
Reclame cite-o mie.
Dar pas cu pas pe urma ei
In minister pluteste
Gruparea rosiilor khmeri
S-o radă miselese.
Iar cind pe cal se-ntinde drept
Cu titele-i babane,
Cei galbeni cu săgeti pe piept
Ii pregătesc capcane.
Trecu o zi, trecură luni
Hălăduind prin tară
Cu ziaristi sărmani si juni
S-o facă populară.
Ba la un jazz, ba fluierind,
Turism făcea copila,
Că la contracte tot semnind
Ii obosea rău bila.
Uniti de-un gind, cei colorati
S-au adunat la clacă
Si stabiliră ca-ntre frati
Comisie să-i facă.
Văzu copila ca e jale,
Simti tremuratură,
C-or să intrebe de parale
Pe unde disparură.
Si trebui de EL indat’
Aminte să-si aducă.
Cu Mercedesul spre palat
Speriată o apucă.
Cobori in jos, mărite Zeu
Coboară-te odată,
Să-ti scuturi coama ca un leu
Si sa pornesti pe dată.
Spre TVR direct s-o tii,
Să-mi aperi fecioria,
Că galbejitii si rosii
Pornit-au bătălia."
Tu-mi ceri chiar influenta mea
Si-am să mă duc, că-mi place,
Dar voi sa stii asemenea
Că pot cădea la pace.
Negocieri se tin acum,
Doar la misto e cearta,
Si de va fi să-mi cazi in drum
La parlament ti-e soarta.
In taiorasul tău cel strimt
Norocul te petrece,
Ci eu prea des incep să simt
Domnia mea cum trece …
Daca nici asta nu e dovada ca astia se distreaza pe banii si vietile noastre…
Reactia lui Berceanu mi se pare mai mult decât firească: ultima tranşă, cea ca urmează a fi trasă la 31.12.2014, a fost deja ciordită. Ea se află în drum spre conturile unuia dintre cei „care mănâncă fără să împartă” – dacă e să cităm, una dintre ultimele înregistrări la modă -…
Va sa zica nu stie Mandea ce face Tandea!
Buna treaba, si lor le vine sa rada de mincunile spuse.
[…] cu promisiunea de returnare, de la Moshe & Mordechai blog Share and […]