AcasăRabbi ziceBascheţii şi maieul chinezesc

Bascheţii şi maieul chinezesc

(Mulţam Ciupi pentru poză!)

N-am avut făcut mari „analize” după castingul de duminică. N-am putut. Mi s-a stricat traforajul. M-a durut unghia de la piciorul din mijloc. Şi oricum vorbeau mai toţi. Vorbeau mult şi aiurea. Eu am preferat să tac mult. Şi la fel de aiurea.

M-a impresionat sincer, pâna la nivel celular, devotamentul românaşilor care au tăbărât pe secţiile de votare mai ceva ca pe grătarele cu mici la „zilele oraşului”. Să vezi atâta bobor ornitorincian lucrându-şi varicele ca să miroasă puţin tuş de ştampilă ( care, se ştie, bate aurolacul din toate poziţiile!) e pur şi simplu copleşitor, te pătrunde subdermal. Pe cuvânt că am simţit cum mă mănâncă lângă operaţia de apendicită văzând cum înfloreşte conştiinţa civică la români ca sculamentul la crâşmele din port. Parol!  Cum o întreba băsexu’ pe profa aia? „păpuşă tu cât produci pe oră?”. Ce-ar fi să facem, la mişto o socoteală, să numărăm ornitorincii, numărul de ore petrecute pe la secţiile de votare „speciale” şi le înmulţim. Iar rezultatul îl înmulţim cu salariul mediu orar pe economie. Cât naiba o rezulta ? Şi ce relevanţă are? Habar n-am. Voiam să aflu dacă nu i-a tras nimeni în piept pe oamenii ăia. Că mi s-a părut prea mic tarifu’ de 500 de mii de lei bătrâni pe vot.

Despre rezultate ce să comentăm? Nu s-a comentat destul? Breee, ce surpriză! Cine s-ar fi aşteptat la rezultatele alea? Ptiu! Mă uitam la rezultate şi la crizele istericilor de diferite culori. Pe urmă l-am auzit pe Băsescu vorbind de dorinţa de schimbare a românilor. La fel şi pe Geoană. Şi pe Antonescu – aici cu note acute de isterie. Băsescu mânca rahat despre rezultatele de la porcăria de referendum ( care mi se pare una dintre cele mai jegoase manipulări din ultimii 20 de ani!) şi grohăia despre nevoia de schimbare a românilor. Despre ce pula mea vorbim? Care nevoie de schimbare? Băsescu, Geoană şi Antonescu au adunat împreună aproape 85% dintre voturile ornitorincilor! Care pula mea schimbare? Că toţi trei ( şi aici îl pot adăuga, mutatis mutandis, şi pe CVT) sunt crocodili vechi în politica românească. Băsescu e schimbarea ? Geoană? Sau Antonescu? Toţi trei o freacă de jde ani în politică şi nu cred că vreunul  se poată lăuda cu mari realizări. Niciunul. Clanţă şi tupeu, în cote variabile, de la unul la altul, şi atât. Aşa că hai, la gară cu schimbarea!

Aşa că despre rolul maieului chinezesc şi al bascheţilor în formarea conştiinţei civice discutăm doar după ce ne îmbătăm serios.

Pe urmă e faza cu Antonescu. Marea şansă ratată a României. Pârţ! Omul mi-a fost simpatic multă vreme. Era un clănţău relativ simpatic, cu aparenţa bunului simţ. Dar sunt prea bătrân ca să mă mai las prostit de aparenţe. Am scris la vreme cuvenită părerea mea despre Antonescu aşa că nu am de ce reveni. Băiatul n-a ratat ocazia de a-şi da în petec duminică seara, la anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor. Şi, nu o dată, pe parcursul campaniei. Iar acum vine şi ne anunţă că-l sprijină pe Geoană. Ăla despre care fix acum o săptămână spunea că e „mincinos”. „păpuşa lui Vanghelie, Iliescu şi Hrebenciuc”, ăla pe care îl interoga despre vizita la Moscova etc.

Ups! Ce greşeală! Vai, cum să-l critici pe Crin! Nu-ţi dai seama că fără voturile lui nu scăpăm de Băsescu? Vai! De parcă voturile le aduce el de acasă. Şi oricum, voturile alea sunt problema lui Geoană, nu a mea.

Pe Antonescu sunt ofticat în mod special. Pentru că el chiar ar fi putut fi altceva. Dar el nu şi-a propus niciodată asta. Nici nu cred că era în stare. Tot ce şi-a propus a fost să pară altceva. Şi se pare că pe unii i-a convins. Pe mine m-a scârbit. Atât.

Acum urmează turul doi. Noi futeri de mame şi isterie cu bale. Primesc din toate părţile îndemnuri de a mă mobiliza şi de a mobiliza. Că trebuie să scăpăm de derbedeul de Băsescu. Sunt de acord. Trebuie. Dar la turul doi … pe bune, e ca şi cum mi-aţi cere să aleg ce vreau: să fiu futut în cur sau să mi se dea o muie? Aşa că… am voie să zic pas? Pas!

Dacă în cele din urmă mă voi decide să ma las licurit va fi doar pentru că scârba de ce am văzut până acum va fi mai puternică decât teama de ce ne aşteaptă. Iar Băsescu şi colecţia lui de oxiuri lucrează intens la asta. Încă o ieşire ca a lui şi a lui Boc, ieri, şi pe 6 sunt la vot cu buletinul în dinţi. Marele bărbat, ăla care acum cinci ani se anunţa a fi cel mai viril organ din chiloţii naţiei, megalofalicul patriei, e acum o vacă proastă. Un pitic idiot, cu ticuri. O vacă isterică. Repetă că un retardat aceeaşi placă. Şi el şi bocxiurii lui. E incapabil să genereze un proiect. Pentru că nu-l mai crede nici Stela ventuza, tirista din parcare, care e sigură că unul din şoferii turci o să o ia de nevastă- de promis toţi i-au promis.

Ce va fi la turul doi? Păi până la turul doi veţi asista la cea mai mare deversare de jeg pe care v-o puteţi imagina. De fapt va depăşi cu mult ce vă puteţi imagina. Un fel de tsunami cu căcat. Başca ciordeală la greu. Va câştiga cel care va fura mai mult. Şi aici merg pe mâna lui Băsescu. Să fie clar: hai să lăsăm vrăjeala şi poezelele mobilizatoare! Pentru ca Geoană să-l poată bate pe Băsescu va trebui să câştige, pe bune, la vreo 10-15 procente diferenţă pentru a putea contracara dibăcia ciordistică a pedelicilor. Nu că pesediştii n-ar avea şi ei carnete de şofer categoria D, dar, la ora actuală, stau subţire de tot cu autobaza. Subţire rău.

În fine, câtă vreme fabricile de zahăr şi ulei nu intră in grevă, democraţia românească va funcţiona şi românii vor gâlgâi de simţ civic. Aşa că bazaţi-vă pe ei şi în turul doi. Cum ne-am bazat şi în 2005. Şi în 2000 când erau să îl facă pe Vadim şef te spital. Şi tot aşa de 20 de ani încoace.

Mă întreba cineva :cum pot explica votul hotărât al celor plecaţi din ţară în favoarea lui Băsescu? Simplu. Ăia au plecat de aici. Nu de bine. Nu de drag ce le era aici. Că dacă era aşa rămâneau. Şi acum fac exact ca ăla care s-a despărţi de gagică fiindcă a aflat că-i curvă: îi pun pozele pe net să o facă de căcat. În privinţa „referendumului” nu e nimic de spus. Am zis mai sus. Electoratul a vorbit. Boborul. Ăla pe care am zis că ne putem baza. Ce n-au înţeles alegătorii e că, o dată la patru ani, mai puţini parlamentari înseamnă mai puţine pungi cu zahăr, mai puţine sticle cu ulei, mai puţine găleţi… Dacă li s-ar fi explicat… cred că ar fi votat altfel. Logica tâmpită după care s-a votat era: costă mai puţin! Aşa le-a zis Băsescu. Nu le-a zis cât îi costă el. Nu au mârâit când s-a împrumutat de 20 de miliarde pe cârca lor. Dar costă mai puţin la garsonieră. Oricum ornitorincii vor plăti aceleaşi taxe.  Iar alte discuţii sunt inutile. Vă imaginaţi lesne că Lendovciois nu poate fi decât cu parlament unicameral. Şi în noua Românie, cu parlament unicameral factura pe asfalt a căşuneanului scade cu pârţ la sută.

P.S.

Nea Stere are voie, când îşi „vântură varza” în balcon şi se înjură cu nea Mătreaţă, să o zguduie pe aia cu votanţii de dreapta ai lui Băsescu. Că el e nea Stere şi se pişa cu trei jeturi. Da’ altfel lăsaţi dracu’ prostia asta.  În primul rând e o tâpneie încartiruirea definitivă şi ghipsată în „stânga” şi dreapta”. Ce pizda mă-sii e prostia asta? În teorie „dreapta” şi „stânga” ar trebui să însemne un set de principii. În practică înseamnă un mare căcat. Poţi foarte bine să aderi la anumite principii de stânga ( cazul meu) şi să admiţi validitatea unor principii de dreapta ( tot cazul meu) şi să îţi pară discutabile anumite enunţuri de stânga ( tot eu!). Încadrarea rigidă într-o parte sau alta înseamnă lobotomie, renunţarea la propria judecată şi conştiinţă.  Altfel se cheamă amputaţie. Şi e nasol când mănânci cu mâna cu care te ştergi la cur. (nasol exemplu, nu? care o fi mâna aia?)

E mai sănătos pentru celula hepatică să discutaţi principii şi să folosiţi argumente decât să vă aşezaţi în rastel ca nişte clone decerebrate.

În privinţa orientării doctrinare a lui Băsescu…

Realizator: Am văzut, însă acum, pe scurt, foarte pe scurt, vă rog, pentru că avem foarte puţin timp la dispoziţie. Se va retrage, până la urmă, PD-ul din Internaţionala Socialistă?

Traian BĂSESCU: Doamne fereşte. Suntem deja un vechi membru al Internaţionalei Socialiste.

(2004,Miezul Problemei, Realizator Mădălin Ionescu)

Şi de văzut aici, pe acelaşi subiect, o argumentaţie pe placul mordechaiului.

P.P.S. A, da. Şi mi-a plăcut flegmuiala de aseară, de la Realitatea, dintre Dinescu şi Boureanu. Adică un fost şi un actual susţinător al băsexului.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. Moshe jignesti.

    Votul hotarat al celor plecati din tara cu Basescu? Pai, si aia plecati au taxonomia lor. Lumpen-proletarii plecati la capsuni sau ciordeala sunt prin natura ocupatiei afiliati la Basescu, chiar lasand la o parte similitudinile comportamentale si culturale. Sunt insa votanti disciplinati, de-aia care fac coada pana sa se deschida circumscriptia. Multi sincer cred ca TB e vre-un Sf G care se lupta cu hidra sa salveze samanta neamului – ce poti sa le faci??

    Ailaltii sunt blazati, cam ca tine in turul doi, nu mai spera mai nimeni nimic si nu sunt pregatiti sa-si prapadeasca o duminica dimineata ca sa dea legitimitate unor pungasi in loc sa-si scoata celula de baza la pedure sau la plaja.

    Daca insa asta nu a fost de-ajuns, nu uita: votul de peste gard a administrat de MAE. MAE e administrat de SIE. Vrei si o schita sau ne oprim aici 🙂

  2. „În primul rând e o tâpneie încartiruirea definitivă şi ghipsată în “stânga” şi dreapta”. Ce pizda mă-sii e prostia asta? În teorie “dreapta” şi “stânga” ar trebui să însemne un set de principii. În practică înseamnă un mare căcat. Poţi foarte bine să aderi la anumite principii de stânga ( cazul meu) şi să admiţi validitatea unor principii de dreapta ( tot cazul meu) şi să îţi pară discutabile anumite enunţuri de stânga ( tot eu!). Încadrarea rigidă într-o parte sau alta înseamnă lobotomie, renunţarea la propria judecată şi conştiinţă. Altfel se cheamă amputaţie. Şi e nasol când mănânci cu mâna cu care te ştergi la cur. (nasol exemplu, nu? care o fi mâna aia?)”
    Asta, in termeni de doctrine politice, se numeste „a treia cale” (the third way). Eu l-am auzit pe Geoana folosind deseori aceasta sintagma, ceea ce inseamna ca omu’ mai si citeste cate ceva si macar cateodata se gandeste si la altceva decat la „cum sa fac ca sa te fac” – un lucru care mie mi se pare macar vag incurajator.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

- A word from our sponsors -

De citit

Care este

De bună vreme n-am mai scris, n-am mai vorbit, n-am mai ciripit, n-am mai mormăit. Ar fi fost și păcat să stric așa bunătate de zarvă patriotică în care toți anapodașii nației cătau a da lumii răgete despre necăjelile lor. Și e nostim să vezi pâlcurile de...

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...