AcasăRabbi ziceTot un sondaj

Tot un sondaj

La Cezar Paul Bădescu (proaspăt aterizat în blogrolloiul propriu, personal şi arbitrar!) găsesc un altfel de sondaj. Mai avem criterii? Sau doar televizoare. Pentru ca rezultatul sondajului îmi vorbeşte despre preferinţele amatorilor de televiziune, nu ale unora cu năravul lecturii. Până la urmă nimic surprinzător. Mult mai important e să ai gugăl, nu?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

  1. Am o mare rugaminte la tine. Spune-mi si mie cine esti? Iti citesc blog-ul de ceva timp si imi place foarte tare. L-am intrebat si pe Badea dar nu mi-a raspuns. Daca nici tu nu imi spui o sa-l intreb pe Cabral. Bafta multa!

  2. Nu m-ai lamurit deloc. Ori am eu ceva lipsuri(credeam despre mine ca sunt un om informat) ori vrei sa pastrzi misterul asupra ta. Oricum o sa fac cercetari in continuare.

  3. Stai sa-ti zic: multi il stiu pe Paunescu datorita prestatiei lui in circul politic.Aparitii la tv…si cativa isi mai amintesc de cenaclul Flacara.Cei care-l stiu de la tv, au aflat ulterior ca e poezar.Ok.
    Cartarescu….zace pe rafturile mallurilor. Imposibil sa nu-l vezi.E plin.
    Cei de o vreme dusi ( dar nu apusi ) au fost uitati pe rafturile prafuite.Unii or gandi ca nu e cool 😉 sa-i mai citesti pe batrani.
    Mie mi-e mai tot timpul de Nichita.
    De ceva vreme l-am aflat pe Radu Stanca.Cati or fi cei care-i asculta versurile cantate fara sa stie ale cui sunt? sau macar sa fi auzit de el ?Ei, bat campii.
    Cert e ca acum se citeste doar ce te tine in pas cu moda.
    Apropos: deunazi mi-am luat o carte. Asortata cu bratara ceasului.
    Era un as de trefla. 🙂

    • Ziua trecuta, la targul de carte Gaudeamus, doua lansari de carte aproape simultane, in standuri vecine: la un stand, aglomeratie mare, chiar imbulzeala la autografe, televiziuni (da, la plural, nu e o greseala!), interviuri, poze…
      La standul vecin, in spatiul ramas liber din fata scarii, un auditoriu modest in ceea ce priveste numarul dar plin de distinctie. Fara televiziune.
      O lansare este a cartilor lui Nicolae Breban, trei la numar, in cadrul sesiunii „2009 – Anul Nicolae Breban”, alta lansare este a cartii Andreei Marin Banica.
      Cum erau repartizate cele doua lansari pe standurile descrise se poate lesne ghici.
      Pentru cei care mai au o indoiala, un indiciu: se aplica regula cu preferinţele amatorilor de televiziune.

  4. Salut http://www.SpuneNuDrogurilor.com este o echipa recent formata, nonprofit, care si-a propus sa lupte pentru constientizarea opiniei publice, a tinerilor debusolati de societatea în care traim despre tot ceea ce înseamna consum de droguri într-un fel sau altul.
    Daca prin actiunea ta, salvezi o singura viata de la decadere, considera ca ti-ai atins scopul, alaturi de noi toti ceilalti.

    Daca doresti sa sustii aceasta campanie, afisaza pe blogul tau un banner, codul se preia de la: http://www.spunenudrogurilor.com vei fi sustinut si tu de aceasta campanie lasa un comentariu daca ne sustii sa te sustinem si noi Scuze de deranj

  5. Pentru a pacifica putin starea de tensiune, eu va propun, macar pentru o clipa, sa incercam sa privim problemele si in alt punct de vedere. Va propun bunaoara un material despre intelectuali si libertatea interioara. Este o problematica care implica toate formatiunile politice.
    http://patrascudan.wordpress.com/2009/11/29/intelectualii-si-libertatea-interioara/
    Nu vreau sa-mi fac reclama, vreau doar sa transmit un mesaj care sa ne puna putin pe ganduri si sa analizam mai cu atentie ceea ce se intampla in jurul nostru si propriile noastre atitudini.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...