AcasăPtiuNa, poftim de voala...

Na, poftim de voala de vezi

Moshe dixit: hehehehe, Michnik, Tismaneanu, Boila….reforma morala care va sa zica, monsher. Reforma IQ-ului nici prin vaccinare n-o mai rezolvam.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=jGHVV-ijcac]
Ok. Colaborarea cu Mondialu’ dă roade. Maneliştii e clar că ştiu pe cine votează, au preşedintele lor portocalios. Noi ce pula mea facem?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. Necrolog
    Joi seara, politicianismul român a suferit o grea pierdere prin trecerea la cele veşnice a prezidenţiabilului Mircea Dan Geoană, care după ce crescuse în sondaje ca Făt Frumos (care într-un an creştea cât 10, iar la 9 ani arăta ca la 90), a fost finalmente răpus de Vântu(l) care l-a (a)tras într-un mod pe cât de pervers, pe atât de tembel pentru nişte strategi de talia celor ai PSD.
    Figură emblematică a campaniilor electorale din 2004 la PMB şi 2009 la Preşedinţie, Mircea Geoană rămâne în memoria analizei politice „decât” prin diplomaţia de înaltă ţinută „care” a practicat-o, prin aproape reuşita de a menţine incognito vizitele sale diurne la Moscova şi nocturne la altarul zeului Eol, prin neostoita întrerupere încă din primele secunde ale intervenţiilor interlocutorului ca un veritabil diplomat de carieră inginer, prin neobişnuita capacitate de a îmbrăca vidul ideatic în cuvinte şi promisiuni bombastice. Cu adâncă durere în suflet, nu vom uita, între altele, petele de culoare aduse în politica dâmboviţeană prin propunerile compensării în cuantum de 25.000 Euro a fiecărei repatrieri a românilor din diaspora, a lansării primului cetăţean român în Cosmos, a livrării medicamentelor pensionarilor prin poştă, a organizării unei loterii a vizelor pentru cetăţenii moldoveni şi multe alte asemenea, fără a omite, desigur suprarealistele ajustări aduse cu inegalabilă graţie gramaticii limbii române.
    Electoratul român, alături de toată suflarea marketingului electoral, inclusiv foştii consilieri politici ai defunctului, deplânge această pierdere irecuperabilă şi exprimă sincere condoleanţe familiei partidice îndoliate.
    Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace alături de toate celelalte experimente de candidaţi efectuate în laboratoarele politichiei româneşti.
    Requiescat in pacem!
    Toţi cei îndureraţi sunt îndemnaţi să-l însoţească pe ultimul drum duminică, la vot!

    PS Rog ajutor in redactarea unui epitaf, sunt intr-o oaresce criza de idei. Multumesc anticipat.

  2. Facem o branza.Basescu inca 5 ani.
    Dupa faza Geoana prostanacul-Vantu unde i-a scuipat Basescu cu un cap mai mic seminte in ochi…macar azi puteau sa mai salveze din aparente.Se lauda Basescu cu fasul de afacere Romaneasca cu conducte de gaz in Ucraina patronat cica azi s-a aflat de Sogunu fost consilier al lui Base coinculpat in flota…bla bla s-au dat azi sacose portocalii transportate cu recuzita primariilor si din banii primariilor,la pitesti s-au dat haine SH prostimii:Cred ca-s de la Basescu maica,s-au amenintat consilieri si astia nimic sa-i ceara porcului o declaratie intr-un breaking news ceva.Se lamentau mai pe seara la televiziunile culmea a mogulilor ca au si vai.
    In timp ce Basescu bine mersi a declarat azi ca s-a intalnit doar odata cu Vantu si-a afirmat iubirea eterna de dreapta si pentru pnl si a mai facut un miting grandios unde a adus taranime cu 2 milioane de caciula.
    Sa ai atatea ocazii sa il dai jos si prostii astia s-au purtat mai rau ca Simona Sensual si Andreea Tonciu.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...