AcasăRabbi zicePost coitum

Post coitum

Mai întâi am să spun aşa: Mircea Geoană îmi e dezagreabil, pe Traian Băsescu îl detest. Ca să fie limpede. Nu am nicio problemă cu asumarea propriului subiectivism. Am doar pretenţia de a-mi fi respectat dreptul la acest subiectivism. Acestea fiind spuse putem, acum, vorbi despre mega-rahatul de ieri seară. Sau „marea dezbatere” dacă ( din motive pe care aş vrea să le aflu!) ţineţi neapărat să o numiţi astfel.

Întâlnirea a fost prost moderată. Asta în treacăt fie spus, pentru că, până la urmă, aşa cum s-a văzut, calitatea moderării are mai puţină importanţă. Formatul mi s-a părut nefericit, mare parte din chestiunile propuse „dezbaterii” ieşind, de fapt, din zona de competenţă a preşedintelui. Atât despre asta.

În privinţa „dezbaterii” propriu-zise… un singur cuvânt este potrivit: mediocră. Şi mă refer strict la partea de „dezbatere” ( voi continua să pun ghilimele atunci când folosesc acest cuvânt cu trimiterea la panarama de aseară), nu la cele câteva momente mai speciale pe care le-aş introduce la categoria „şuturi în coaie”. Prestaţiile ambilor candidaţi exact la fel: mediocre. Era evident pentru oricine că ambii candidaţi recitau texte dinainte învăţăte din care nu pricepeau mai nimic. Fiind un adversar declarat al lui Traian Băsescu, v-aţi aştepta, poate, de la mine să spun că Geoană a părut, totuşi, mai cumva, mai nu ştiu cum. Aiurea! A fost năuc. Mediocru. Dădea senzaţia că nu prea reuşeşte să priceapă ce i se întâmplă. Nu a reuşit nici măcar un moment să preia controlul, să dea senzaţia că ar fi călare pe situaţie sau că e în stare să iasă dintr-o permanentă năucă defensivă.

Să-i luăm pe rând. Apoi dăm note şi la final discutăm şi despre şuturile în coaie.

Geoană a venit, evident- în opinia mea, nepregătit la această întâlnire. Să fiu bine înţeles. Omul ştia întrebările. Ambii le ştiau. Cei din echipă i-au pregătit răspunsurile iar el le-a memorat conştiincios. A venit pregătit pentru o recitare de serbare şcolară, dar nu pregătit pentru o dezbatere ( de data asta fără ghilimele). Iar lucrul acesta a devenit clar atunci când -mult mai priceput în aşa ceva- Băsescu îi fragmenta recitarea, scoţându-l din rimele deja învăţate. Elocvent, în această privinţă, a fost momentul în care Mircea Geoană s-a trezit invocând o evaluare a unui institut străin, iar Băsescu i-a cerut să precizeze numele acelei instituţii. Reacţia lui Geoană a fost buimăcită. Şi a demonstrat lipsa pregătirii pentru această încontrare. Tehnica folosită de Băsescu ( fragmentarea discursului prin solicitarea sursei) era una elementară, pentru care Geoană ar fi trebuit să fie pregătit. Nu a fost. Nu a fost capabil nici să indice sursa, nici să iasă din dificultate prin contra-atac sau prin trimiterea în derizoriu ( tehnici la fel de elementare). Iar asta denotă ori lipsă de pregătire, ori incapacitate de reacţie.

Sigur că întrebarea lui Băsescu nu viza o chestiune esenţială. Sigur că răspunsul nu avea nicio importanţă. Sigur că a fost doar o şmecherie bine lucrată. Dar lipsa răspunsului, incapacitatea de reacţie a candidatului PSD au fost o problemă. Pentru că l-au zăpăcit complet. Pentru că „dezbaterile” de acest fel sunt, până la urmă, concursuri de persuasiune şi nu sesiuni de comunicări ştiinţifice. Pentru că, în astfel de situaţii, jocul aparenţelor e singurul care contează. De dragul discuţiei să revedem situaţia evocată şi să ne imaginăm că Mircea Geoană ar fi reacţionat, de exemplu, astfel: s-ar fi întors spre unul dintre experţii din echipa sa şi i-ar fi solicitat acestuia răspunsul. Apoi i-ar fi amintit actualului preşedinte că, până la urmă, competenţa unui preşedinte este dată de suma competenţelor oamenilor din echipa sa. Ar fi subliniat importanţa muncii de echipă etc. etc. etc. Ar fi fost o ieşire ceva mai prudentă din dificulatate. Sau ar fi putut trimite întrebarea în derizoriu, întrebându-l, tot de exemplu, pe Băsescu: asta vă pofteşte sufleţelul să ştiţi? Şi exemplele ar putea continua o săptămână. Cu alte cuvinte avea de optat: să evite, să pareze sau să contra-atace. Nu a făcut nimic din toate astea. A încasat.

Am insistat asupra acelui moment pentru că mi s-a părut elocvent. A demonstrat felul în care Geoană şi echipa sa au pregătit pentru acest eveniment.

Discursul său a fost confuz, înţepenit, neconvingător. Lent în reacţii, previzibil şi într-o permanentă defensivă. A părut ceva mai convingător în partea referitoare la politica externă. Şi cu adevărat bun doar în recitarea cuvântului de încheiere. Repet: la o astfel de întâlnire nu are absolut nicio importanţă cât de bun eşti, ci cât de bun reuşeşti să îi convingi pe cei care privesc că eşti. Iar Geoană nu a convins. A fost, totuşi, mai elegant şi mai echilibrat decât Băsescu. Nu ştiu dacă asta îi va fi suficient. Dezbaterea din seara asta nu i-a priit. Despre momentul „Vântu” vorbim mai la vale.

Băsescu. Oricât de mult l-aş detesta trebuie să recunosc că în seara asta  a fost mai puternic. Mai pregătit pentru o astfel de „dezbatere” ( să repet cum e cu aceste dezbateri?). Agresiv, manipulator şi impecabil în agregat diversiuni. Demagog strălucit, infinit mai convingător decât Geoană. Auzindu-l ai fi avut senzaţia că el este candidatul opoziţiei care încearcă să-l elimine din cursă pe actualul preşedinte şi nu invers. Vorbea despre viziunea şi planurile sale măreţe ca şi cum nu el ar fi condus ( aşa cum a condus!) România în ultimii cinci ani. La toate gogoriţele sale i se putea pune o singură întrebare: de ce nu ai făcut asta vreme de cinci ani? Iar Geoană nu a fost în stare să o pună.

Cei care l-au socotit pe Băsescu obosit, vlăguit, după prestaţiile din dezbaterile dinaintea primului tur, au greşit. Omul a venit evident pregătit. Pregătit pentru „dezbatere”. A evitat să vorbească despre bilanţul mandatului său. Pentru că oponentul său nu a reuşit să-l ducă acolo! A fost permanent în ofensivă şi a reuşit să evite temele sau punctele care-l incomodau. A fragmentat discursul lui Geoană când şi cum a vrut. Pe chestiunile importante, acolo unde enunţurile lui Geoană păreau logice şi articulate, a reuşit ( ajutat şi de echipa de suporteri, de asemenea mai pregătită şi mai implicată) să le anuleze trimiţându-le în derizoriu. Una peste alta a fost mult mai agresiv şi mai pregătit pentru o astfel de înfruntare. Pentru unii a părut chiar mai convingător. Asta până la prostia de final, cu jurământul, când a anulat tot ce părea că ar fi câştigat până atunci cu acel răspuns şmecheresc.

Altfel enunţurile sale au fost la fel de haotice, dar repezite pe un ton mai agresiv. Ticul „am o singură rugăminte” şi gafele de exprimare n-au lipsit.

Traian Băsescu a reuşit să pară mai bun pentru bunul motiv că adversarul său a fost incapabil să-l pună în dificultate. Pentru că a fost agresiv, lipsit de scrupule. Asta nu îl face altceva decât e. A reuşit să câştige un meci de judo luptând împotriva unui jucător de tenis de masă. Nici agresivitatea din seara asta, nici lipsa de scrupule, nici capacitatea de manipulare, nici tupeul, nici mai buna stăpânire a tehnicilor specifice unei astfel de întâlniri nu îl fac un preşedinte mai bun decât a arătat că poate fi, în ultimii cinci ani.  Dimpotrivă.

Înainte de note am să mă refer şi la „momentul Vântu”. Într-o ţară normală, doi cetăţeni liberi se pot întâlni unde, când şi de câte ori au chef. Dar noi nu suntem într-o ţară normală. Nici în condiţii normale. La momentul la care Băsescu a deschis acest subiect Mircea Geoană ar fi trebuit să trântească de pământ cu el. Pentru că este inadmisibil ca la 20 de ani de la moartea lui Ceauşescu un candidat la preşedinţie să fie supravegheat de securiştii aserviţi preşedintelui în funcţie. Pentru că este scandalos ca un preşedinte în funcţie să admită deschis că foloseşte poliţia politică pentru supravegherea adversarilor săi. Geoană a fost, evident, incapabil de reacţie. A intrat in aceeaşi buimacă defensivă.

Nu ştiu dacă episodul ăsta va fi decisiv pentru alegerea viitorului preşedinte, dar ar putea fi. Iar Geoană a demonstrat că este tâmpit. Tâmpit! Nu suntem într-o ţară normală, nu suntem într-o perioadă normală, deci nu avea ce căuta la Vântu. Dacă l-a mâncat în cur, totuşi, şi s-a dus, putea să nege. Putea spune că fotografiile sunt trucate, că lumina albastră pică nu ştiu cum. Metoda e folosită, nu? Iar dacă, dimpotrivă, a preferat să îşi asume întâlnirea trebuia să fie în stare să o şi explice. Pentru că, repet, nu suntem într-o ţara normală, în care doi cetăţeni liberi se pot întâlni în mod firesc. Ceea ce l-a costat nu a fost atacul lui Băsescu pe această chestiune, ci felul în care a fost el în stare să reacţioneze la acest subiect!

Şi astfel cinci ani de EBA, Ridzi, Udrea, ţigancă împuţită şi aşa mai departe nu au mai avut nicio importanţa pentru că pe Geoană l-a mâncat în cur să meargă la SOV cu doar patru zile înaintea votului.  Iar SOV a ştiut bine ce face chemându-l. Foarte bine!

Geoană are şansa încă reală de a deveni preşedinte fără a avea vreun merit. Aşa cum a devenit şi preşedinte al PSD. Datorită antipatiei celor din jur pentru oponentul său. Dar fără ca el să aibă vreun merit personal. Totuşi, dacă mă gândesc mai bine, Mircea Geoană are, indiscutabil, un merit. Şi unul fundamental, care îl face preferabil lui Băsescu. Iar acest merit se numeşte capacitate de negociere. Aşa a reuşit să îşi asigure sprijinul „grupului de la Cluj” în 2005, devenind preşedinte al PSD. Aşa a reuşit să îşi conserve această poziţie, vreme de aproape cinci ani, negociind cu diversele grupuri de influenţă din PSD. Aşa a reuşit să îşi asigure sprijinul liberalilor, al UDMR şi al celorlalţi, pentru turul doi. Şi un astfel de preşedinte este de preferat celui pe care l-am avut în ultimii cinci ani.

Am să dau şi notele. Cu toată obiectivitatea de care pot fi în stare. Nu voi nota pur şi simplu cele două prestaţii, ci voi trata distinct fiecare aspect. Nu cred că e nevoie să explic care este diferenţa dintre credibilitate şi puterea de convingere. Dacă cele două ar fi echivalente ar dispărea escrocii de pe planetă şi înşelăciunea din codul penal.

Discurs: MG-7 , TB- 6

Spirit ofensiv: MG- 4, TB – 8

Credibilitate: MG – 7, TB – 2

Forţă de convingere: MG- 6, TB- 8

Calitatea exprimării: MG -7, TB- 5

Prezenţă: MG -8, TB- 4

Faceţi voi totalul.

Ştiu că mi se va reproşa tonul dur la adresa lui Geoană. Mi se va imputa că am refuzat să-l văd victorios în întâlnirea de aseară. Că astfel i-aş da „o mână de ajutor” lui Băsescu. Sper sincer ca duminică să scăpăm de Băsescu, dar nu am cum spune că am văzut altceva decât am văzut. Oricât de mult l-aş detesta pe Băsescu, asta nu face nicicum mai digerabilă inepţia lui Geoană. Şi dacă vrem să schimbăm ceva în ţara asta, va trebui să încetăm să ne purtăm ca nişte ultraşi de la galerie şi să începem să privim lucrurile aşa cum sunt. Pentru că primul pas pentru repararea unei stricăciuni, pentru îndreptarea unei greşeli, este să admiţi că acea greşeală există.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

40 Comments

  1. Total de acord cu tine cu o singura precizare: la inceput Geoana a fost chiar bun. Parea ca a luat lectii de la Crin 🙂 si pe care le invatase repede! Faza cu SOV a fost jalnica! Daca tot te-ai dus trebuia sa ataci cu atat mai mult cu cat stirea pe oficina era de pe la ora 15.00. Faza din final cu Biblia a fost jalnica pentru chior! Si sper ca, in virtutea faptului ca acest popor este foooooarte bisericos, acel juramant sa fi fost lovitura finala data (de fapt si-a dat-o singur) chiorului. Sper. A, si chiar daca mi se scorojeste mana merg duminica si-l votez pe Geoana pentru ca STIU ce inseamna inca cinci ani cu betivul. De aia.

  2. Multumesc mult pentru textul asta. Si vreau sa insist pe ideea ca, intre prostia lui Geoana si ticalosia lui Basescu, mi se pare de preferat prostia, ca in povestea lui Perrault cu cele doua surori, una frumoasa si proasta si alta urata dar desteapta, in care frumoasa ajunge sa capate desteptaciune iar urata isi piedere avantajul si isi arata doar uratenia, fizica si a sufletului.

  3. Problema eu o pun taman asa…Geoana isi creease un avantaj fata de Basescu cu o parte din electoratul PNL,cu Johannis….Dupa infruntarea de aseara Basescu a echilibrat cumva balanta cu o parte din nehotarati in primul tur si cu o parte din nehotaratii PNL pentru turul 2.

  4. Este trist cum oamenii vad doar ce vor sa vada, dar prin tristete viata este frumoasa, nu?

    Inteleg ca preferati sa ne conduca (din umbra) asa-zisii moguli care zic „jump” si geoana intreaba „how high?”, decat un om care de bine de rau a eliminat grosul coruptiei – facandu-si dusmani pe cei care profitau (si pe cei care profita in continuare, dar le e frica sa nu li se taie teava). E OK, fiecare are dreptul sa prefere ce vrea, dar, cum ziceam, e trist…

    • Oi fi eu buimac sau Rockefeller candva si Tapie mai incoa’ tot la „moguli” se califica. Si aveau din plin legaturi cu politicu’.
      Chiar ca s-au dat diplome pe degeaba in tara asta. Ignoranta e regula. Bine ca putem trece usor cu vederea nepotismul si tradarea.
      De ce nu s-o fi uitat Geoana la Badea si sa-i zica lui Base: „mogul esti tu cu neamu tau, citeste DEX-ul”…

  5. Pe langa o observatie legata de stirea cu vizita la Vantu (care a fost publicata in Catavencu, nu la politia politica, deci s-ar fi facut de cacao si mai tare Geoana daca ar fi zis asa ceva), subiectivismul meu imi spune ca Geoana a pierdut mult mai rau aseara, dar ca da, va castiga alegerile si da, fara merite.

    Din pacate pentru Geoana nu il ajuta nici suita din spate, chiar mai putin decat Udrea lu’ Basescu sau „nemernicii dracului” (ca tot veni vorba, de ce nu am vazut nicaieri decat pe youtube imaginile?) contra „tigancii imputite”, dar are in spate sprijinul lui Crin si saturatia populatiei fata de Base.

    Am o intrebare totusi pentru votantii lui Geoana: chiar credeti ca il apuca vara pe Johannis in fruntea guvernului?

  6. „A reuşit să câştige un meci de judo luptând împotriva unui jucător de tenis de masă”

    pai coane, n-ar fi mai sanatos sa stea tenizmanu de masa acasa, in cazu asta, in loc sa ii arate curu judokanului si sa il provoace la duel? :))

    sigur, obiectivitatea matale e diferita de a mea. 🙂 mie imi da ca a fost mai bun Base. da nah, depinde de cum si in ce fel punem fiecare notele. pana la urma, nu suntem la matematica, ca sa se puna notele la rezultatele corecte matematic, ci punem note ca la literatura romana, pe compuneri. unuia i se poate parea geniala, altora de rahat. chestie de gust.

    oricum, sutul in oo magistral si l-a tras Prosta de buna voie si nesilit de nimeni. cum poti sa fii atat de tampit ca, intr-o campanie in care argumentul suprem al adversarului is mogulii, tu sa faci aport la primul semn din deget al unui dintre ei, la orice ora din zi sau noapte.
    si, desi stafful stie si te informeaza ca s-a dat totul pe goarna cu cateva ore inainte, tu sa n-ai un raspuns acceptabil macar.

    Prostanacul si-a transformat porecla in renume!

    p.s. nu-ti reprosez atacul la adresa lui Prosta. ba chiar fix invers.
    sper sa o ia in freza duminica Prosta. si fireste, votul meu va incerca sa contribuie la asta.

  7. Geoană a încercat cumva să copie atitudinea lui Crin de la dezbaterea de la Cluj.Dar nu i-a ieşit, nu i se potriveşte.Băsescu cred că luase ceva la bord, pentru că a atacat în forţă, Geoană dând din colţ în colţ de câteva ori.Greşeala staff-ului că nu i-a făcut bine temele.Marea greşeală rămâne întâlnirea cu Vântu, pentru că asta au reţinut oamenii, şi mai puţin aspectul că a fost supravegheat pas cu pas de securiştii preşedintelui.Putea, dacă era deştept, să întoarcă asta în favoarea lui.

  8. Este disgratios ca Basescu a fost sprijinit de Vantu in 2004, dar se practica si in alte tari, un pic mai camuflat. Partea mai cacacioasa e ca populatia alege un candidat care a fost deja validat in spatele cortinei de grupuri de interese. Viva democratia!

    Basescu e un mare mincinos insa clontanind acum despre grupurile de interese ale lui Geoana. Pentru ca el nu se deosebeste cu nimic de Geoana in ce priveste sprijinul acordat pe sub mina. In spatele alegerii lui in 2004 s-au aflat tot felul de „meseriasi’. Asta am remarcat eu din dezbatere: Basescu are „meritul” ca stie ca atunci cind un politician are de mintit, trebuie sa minta tare si apasat, ca si cum ar invoca un adevar suprem.

    In ce-l priveste pe Geoana asteptam ca „meseriasii de imagine” sa scoata pe piata varianta imbunatatita. Mi s-a parut mai articulat pe anumite teme decit Basescu. Tartorul Base cred ca a avut mai multa priza la romanii ceausisti, pentru ca a vorbit la fel de sacadat ca si Nea Nicu, si a mai dat si din miini. Dar a fost zero la continut. Lista cu „realizarili cincinale” a fost hilara.

    In rest m-a amuzat Blaga si iubitul Stolo, care chicoteau ca doua zine in calduri.

    Tandemul Geoana-Antonescu, un fel de clon Putin-Medvedev, cei doi sani siliconati ai Maicii Rusii, da mai bine in poza. Om vedea peste 4 ani daca se vor recicla lideri, sau se va implanta vreo rata de Pekin.

  9. M-am tot saturat sa aud despre „prostia” unuia si „inteligenta” altuia…
    Pentru mine, lucrurile stau cam asa (exagerand, bineinteles, pentru a evidentia mai bine ceea ce vreau sa spun):
    Sa zicem ca avem un „soricel de biblioteca”, un erudit, cercetator si asa mai departe, care traieste in lumea lui… si un vagabond care traieste pe strazi si trebuie sa lupte zilnic pentru viata sa si pentru o bucata de paine.
    Acum sa-i luam pe astia doi, sa le dam drumul intr-un cartier rau famat, dintr-un oras necunoscut lor, fara niciun ban, fara bagaje etc.
    Care crezi ca va supravietui sau o va duce mai bine?
    Intre „istetimea” capatata prin porturile si bordelurile lumii, si „staiful” (cum s-a exprimat Basescu, aseara, ca un adevarat baiat de cartier) capatat prin „porturile” diplomatiei, zau ca nu am nici un dubiu ce as alege.
    Intre astia am de ales, intre astia aleg.

    Din pacate, am tot mai mult convingerea ca nu va iesi ceea ce vom alege.

  10. Nu ma doare clavirul, sa scriu pareri despre impresii si confruntare.. MGeona TBasescu.
    Azi o dedic economiei de cuvinte, insa..
    Asa ca, eu direct, skip la ; *Fat .. ‘Os din Lacrima!*
    Poate cineva sa justifice, pe intelesul tuturor , cum un militant pentru dreptate si bun simt, scuipa si linge?

  11. Moshe, ia o opinie, ca de-aia am facut noi revolutie: Geoana nu are experienta si reflexele dezbaterii. In toata cariera lui colegii aluia de l-a marturisit cand s-a dus la Vantu au avut grija sa nu-i spuna nimeni „nu” (atat timp cat si el executa ordinele cum l-a invatat taticu’). Nici macar, in vremurile bune, Melescanu nu i-a suflat in ciorba, care, desi cocos altfel, stia clar ca daca vorbeste din formatie risca sa bage culcaturi si tarasuri pana pe aliniamentul Strassbourg-Bruxelles-Paris si inapoi fara stop la trabucarie.

    Asa ca de-aia l-a facut sceleratul pe Geaoana din vorbe. Si de-aia e Geoana convins ca e scos din coapsa lui Zeus. Ramane insa o varianta preferabila lui Basescu, dar ca sa nu ne imbatam cu apa rece: avem de ales intre unul care guverneaza de ani de zile prin servicii si unul care e guvernat de ani de zile de servicii. Now that’s a tough one 🙂

  12. daca am ajuns sa votam ca si chioru’ pe ultima suta de metri e jalnic…iar eu ii dau votul lui Geoana dintr-un singur motiv: pentru ca il are pe Crin in spate, pentru ca pare sa inteleaga niste mecanisme umane naturale de altfel si pentru ca e anormal sa nu avem dovezi despre ce a facut cu SOV dar sa zicem ca a fost la el. Dincolo de asta am dubii serioase in ceea ce priveste urmarea votarii de azi, dar sper sa nu ma insele intuitita: pentru ca asa am ajuns sa votam.Sentimental si oarecum rational.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor,...

- A word from our sponsors -

De citit

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...

Locuri de poveste: Trăbulești

Într-o epocă în care interesul turiștilor pare să se îndrepte mai ales către destinații exotice, există un loc aparte de care, probabil, puțini au auzit: Trăbulești. Turiștii dornici de frumos, de peisaje încântătoare și de autentice incursiuni culturale, nu vor găsi aici nimic care i-ar putea interesa....

Post-istorie sau preistorie

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice și instalarea temeinică și permanentă (părea pe  atunci!) a lumii unipolare, Fukuyama s-a grăbit să anunțe sfârșitul istoriei. Conform acestei ipoteze, navigam în apele veșnic calme ale post-istoriei. Umanitatea era ferită de acum de  sezoniere confruntări ideologice, căuutări ori rătăciri. Hegemonia americană...