AcasăRabbi ziceDouă chestii

Două chestii

şi pe urmă trecem la smuls ţurţurii de pe coaie ( coae, pentru iniţiaţi).

A.

Ideea lui Pixelatu’ de a-l pune pe Sârbu ministru al muncii mi se pare mai mişto decât orice banc cu purceluşul isteric. Acum nu uită nimeni care e supranumele preşedintelui pesediştilor, dar cât de cretini ar trebui, totuşi , să fie pesedeii ca să pună gingia la aşa  o muie cu manta? Adică urmează belele mari, futeri de mamă, pensii neplătite, concedieri căcălău etc. aşa că hai să băgăm un bou de la PSD să ia toate pulile în cur, că noi, pedelicii, rămânem cu răciturile şi ciordeala.

Sârbu nu e deloc, dar deloc o mare competenţă. Da’ chiar deloc. În PSD există un om, Dan Mircea Popescu, despre care chiar putem spune că are o competenţa demonstrată în materie. Probabil cel mai bun ministru al muncii pe care l-am avut noi. Da’ lu’ pixelatu’ nu-i trebuie competenţă. Dacă-i trebuia nu-l punea pe Boc premier.

Aşa că acum aşteptăm să vedem dacă Sârbu & pesedeii sunt chiar atât de imbecili pe cât îi crede votatuldecăpşunari.

B

Prietenul Arsulici e grafoman. Da’ asta nu e neapărat un lucru rău. Ultimul lui articol spune un lucru tare neplăcut urechilor democraturii, dar care merită luat în seamă. Nu că aş fi neapărat de acord, dar mai şi dezbatem, nu ne hlizim doar. Aşa că frecaţi-vă un ness, luaţi tutun la îndemână şi puneţi-vă pe citit, că e destul de citit acolo. Şi pe urmă hai să vedem dacă ne păruim. Despre votul censitar e vorba.

Zăpezi albe vă doreşte Mordechaiul!

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

12 Comments

  1. Știu că sunt un pic grafoman, și încerc să mă dezvăț 😀 Dar pe măsură ce scriu mă ia valul 😀
    (Probabil am vreun Balzac între strămoși).
    Sigur vom ajunge să ne păruim ca popor, ideologic vorbind, căci unii se vor simți lezați de idee pentru că nu vor mai primi tainul electoral, iar ceilalți vor fi lezați că nu vor mai putea cumpăra conștiințe și voturi.
    Dar votul censitar ar putea da o șansă dezbaterilor de idei, nu mitingurilor de partid, cu mici și bere…
    E drept, ar fi un pas înapoi pe calea democrației. Dar și alegerile de anul ăsta, fie pentru Parlamentul European, fie pentru președinție, au fost un uriaș pas înapoi, așa că….

  2. bine, ca să vedem cât de rupt e tiranicu’ e de ajuns să ne amintim că îl lăuda deunăzi pe marian sârbu pentru „competență”, când și astăzi, după 7-8 ani numele competentului e pomenit frecvent alături de cuvinte precum „pulă”, „gât”, „a fute”, „pizdă”, „mamă”, „a băga” de către cohorte întregi de oameni care se luptă zi de zi cu binefacerile codului muncii pe care inestimabilu’ l-a clocit și moșit

  3. La faza cu turturii ??? Ne ocupam doar de acele cazuri in care se prezinta eticheta COAE (Certificate of Authenticity Erection ) lipita in exteriorul carcasei animalului ? Sau ii luam pe toti la rand fara sa mai identificam daca sunt autentice sau contrafacute ?

  4. mestere , vezi ca te pisi in ciorba !
    io-s capsunar, ce sa-i faci , nimeni nu-i perfect.
    dar povestind cu ceilalti capsunari din zona , am ajuns la concluzia …..
    ca noi capsunarii, nu am votat.
    cel putin pe cei ce-i stiu eu si cu care am vorbint , la niciunul nu i-a ars de facut 50 de km, si doua ore de coada, ca sa ce ?
    Ca sa votam un kakat ( ca-i rosu sau portocaliu, e totuna ).
    BaSecu l-a futat pe aschilopatul de Geoana, punind stampilele pe buletinele lui, semnind in locul nostru.
    Stia ca nu o sa mearga lumea, deci o sa fie o gramada de buletine goale.
    Si ca fiind scump, iar rezultatul final fiind mic in comparatie cu pretul , psd-ul nu o sa bage multi observatori, deci liber la minareli.
    A gindit-o mai bine decit Geoana.
    Nu marinarul betiv, ( ca nu-l duce mintea inecata in alcool ) ci careva deshtept din oamenii lui.
    Noi capsunarii am facut o sedinta, sprijiniti in cozile sapelor si am decis ca ne vom intoarce cind porcul rosu Ilici o sa miroase florile la radacina.
    Si ca noi veneticii vom lasa toata gloria pe umerii mincatorilor de „salam cu soia”.

    • Kekee, nu te simti jignit, ca nu e cazul.
      In strainatate s-a votat masiv, de exemplu in Italia si in Moldova.
      Si chiar nu e corect ca cei care nu locuiesc aici, sa ne decida noua soarta.
      De data asta, căcatul portocaliu pute mai tare. Cine crede că Băse va abandona puterea la sfârșitul celui de-al doilea mandat se înșeală amarnic…
      Iar limitarea votului extern este necesară pentru limiea furtului electoral. La Paris s-a fraudat masiv, iar ambasadorul de acolo, Theodor Baconsky, fiul poetului nomenclaturis proletcultist A.E.Baconsky, a fost, se pare, răsplătit cu funcția de ministru de externe (proaspăt propus).
      Eu voi încerca să plec din țară în maxim doi ani. M-am săturat, vreau să am copii iar aceștia să aibă un viitor. Dacă voi reuși ce-mi propun, nu voi mai veni niciodată în țară, și, bineînțeles, nu voi vota niciodată în străinătate pentru ce se întâmplă în țară…

  5. De baut ness, nu beau, doar cafea fara zahar (vo 3 ceshcane pe zi), la tutun dracu sa ma ia, nu poci renunta, da aici (in sufragerie) n-am voie ca ma da cucoana afara, asa ca, sa purcedem.
    Daca ne luam dupa definitie (gaogalu, mare om ala de l-a inventat, sa traiasca): „vot censitar – sistem electoral in care recunoasterea dreptului de vot e in functie de avere”, teoria are 2 mari hibe.
    1. De acord cu ideea, chit ca m-ar exclude din start, vai de capul meu de parlit dar:
    1.1. Ca s-o varam la Constitutie, musai referendum. La care voteaza tot parlitu de pe strada.
    1.2. Cum ii explici parlitului, care e el parlit, ca e parlit si ca acum tre sa voteze, ca sa nu mai voteaze data ce vine, fara s-o iei peste bot ?
    Hai sa zicem c-o rezolvam, cumva – cumva.
    Avem constitutie cu vot censitar.
    Traiasca !
    Dar:
    2. Se duce la vot numai aia care au conturi si ceva prin ele. Uraaaaaa !
    2.2. Ce facem atunci cu minoritatea ? Cum care ? Aia romaneasca. Ca daca ne luam dupa statistici, in curand o sa fim minoritate. Majoritatea, aia cu lantzoace de aur, cu salbe, cu turnuletze la casa etc., vor vota in draci, iar minoritatea canci.
    Sa zicem ca o rezolvam noi si pe asta, o mai dam cotita, vedem noi cum, facem un censitar original.
    Dar:
    3. Daca punem catindati minoritari (astia cu branza, viezure …) nu ne alege censitarii.
    4. Daca punem catindati majoritari … (aici deraierea mea e apoteotica) … censitaru vine si-i alege. Si atunci sa vezi parlament de tara UE.
    Arsulici tata,
    m-ai bagat in ceata cu votul asta censitar.
    „… Dar votul censitar ar putea da o șansă dezbaterilor de idei”.
    Corect.
    Parca vad la televizor dezbaterile de idei pe aceasta tema, la accesdirect, otv, labeunu, circotashii s.a.m.d.,
    Dezbaterea aia din primaria capitalei care l-a avut protagonist pe bideu, e ou de porumbelul pacii, fata de realele dezbateri televizate.
    Gata ca am obosit.

    • Stiu ca nu e propunerea perfecta
      Constitutia din 1866, la care m-am referit, nu excludea anumite categorii sociale. Doar ponderea votului diferea. Deci, aplicat votului romanesc din prezent, 1000 de voturi ale mituitilor electoral ar fi egale cu 10 voturi ale celor care au votat in cunostinta de cauza.
      Dar in mod special ma deranjeaza voturile celor cu dubla cetatenie, caci nu mi se pare firesc sa alegi pentru 2 state diferite, si voturile exercitate in strainatate, care se pot falsifica usor.
      de exemplu, sistemele electorale din Canada si SUA nu permit decit foarte limitat votul extern…

  6. A. Tiranu’ era dator să-ncerce. Dacă Prostănacu’ îşi merită pe deplin funcţia şi este într-adevăr şeful unei turme cu dotare intelectuală similară? Că maestrul Sârbu era deja în blocstart, când se discuta despre respectiva funcţie, nu mă miră – Doar face parte din partidul în care prostia a început să se întâlnească din ce în ce mai des cu foamea…
    B. Până la regândirea sistemului de vot (lucru absolut necesar, în „originala” noastră „democraţie”), constat cu surprindere că nimeni (ori mă rog, foarte puţini) nu îşi mai aduce aminte că, odată cu cartea de identitate, ţi se înmânează şi un alt document, numit „Carte de Alegător”. Chestia asta se întămplă de la introducerea sistemului cărţii de identitate…
    Ideea nu e rea… De-asta nici nu se aplică: cei cărora le este interzisă exercitarea drepturilor electorale, nu pot ocoli interdicţia, cei care intenţionează să voteze multiplu, nu prea mai au posibilitatea de a o face, cei plecaţi definitiv dintre noi, nu mai pot vota şi astfel le rămân „combinatorilor” mai puţine posibilităţi de fraudare.
    Cred că, pentru început, în cursul aceluiaşi ciclu electoral, ar fi util să li se restrângă posibilităţile de fraudare, iar până la încheierea acestuia, să se ia în calcul şi sistemul uninominal (pe care au reuşit să-l compromită prin aplicarea sistemului redistribuirii, care are rezultate cel puţin ciudate), exercitarea dreptului de vot ş.a.m.d.
    Sistemul censitar, bazat pe avere, mi se pare a fi tot în dezavantajul populaţiei sănătoase la cap – dacă ţi-ai folosit timpul să înveţi, e clar că nu ai avut vreme să faci şi bani, dacă ai vrut să faci bani din cartea pe care ai învăţat-o, e clar că nu ai ales ţara potrivită… Aşa că, m-aş gândi la alt criteriu de departajare, de pildă: nivelul intelectual, concretizat în studii absolvite (e clar că şi aici vor apărea cei cu bani, care au absolvit cursurile celebrei Universităţi din Alexandria din Teleorman -nu din Egipt!- excluzând din start pe analfabeţi şi pe cei cu handicap mental). Ştiu, soluţia pare a fi inspirată de nazişti dar, cred că redresarea rapidă a sistemului electoral ar fi singurul argument care ne-ar mai putea reţine în această ţară. Ar fi un punct de plecare: chiar dacă nu am azi de unde alege, măcar să ştiu că cel pus în „fruntea bucatelor” chiar a fost ales şi treaba asta a fost făcută de oameni sănătoşi la cap, în cunoştinţă de cauză…
    Ar mai fi multe de spus dar timpul nu-i suficient…

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...