AcasăOy-oy!Leapşa violetă

Leapşa violetă

Hai că de mult n-am mai scremut o leapşă. Aşa că măcar să facem una imbecilă.  Deci, ia spuneţi, prieteni, după ce trece flama violetă care credeţi că va fi următoarea năzdrăvănie de care o să ne râdem? Şi lansez leapşa către cine vreau eu. Adică: Petreanu, Chinezu, Ciutacu, Crivăţ, Turambar şi Nenea (poate aflu ce-i şi cu tastatura roz). Şi ştiţi ce? Ia s-o dăm şi la Mogul. Leapşa, bre. Da’ poa’ s-o ia oricine are poftă. Flacăra Hayssam a trecut, trece şi asta violetă.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

29 Comments

  1. Eu cred că urmează, în mod firesc şi pe cale de consecinţă, în lumina ultimelor dezvăluiri de presă, arestarea meşterului Manolea şi purtarea domniei sale cu cătuşele la mâini prin faţa camerelor de luat vederi, sub motivul colaborării ilicite, din trecut, cu domnul candidat Geoană. Ca orice bun şi vajnic colaborator al actualului preşedinte, trebuie să plătească pentru succesul repurtat în alegeri, nu?! Că doar orice faptă bună nu rămâne nepedepsită…

    Sau aducerea în ţară, în taină şi sub escortă, a marelui iniţiat Gregorian Bivolaru, tatăl tuturor flăcărilor şi energiilor cosmice ale acestui popor. Pretextul? Habar n-am. Că n-a tăiat chitanţă la ultima spirală, poftim!

  2. am io impresia ca de va prostanac se va rade in continuare.
    nu stiu cum a reusit ca de la alegeri sa fie el mereu ciuca bataii.
    enumeram?
    – spaga de 5k ieuro
    – flacara violeta
    – plecari din pesede pe motivul: daca nu pleaca el eu de ce sa mai stau?
    – atacuri de la handralaii indepartati de prostanac de la ciolan
    – flacara violeta readusa pe tapet de iubirea lui Mihaela
    – altele… marunte da’ care toaca ca moliile scaunul prostanacului

  3. Am luat la lepse peste bot in ultimii 20 de ani, cat pentru o viata matuslemica. Si, de fiecare data, am ras.
    Da’ nu e rasul nostru. Poate ca ne dau lacrimile de ras, dar la sfarsit ajunge un rictus.
    Sper, ca la urmatorul motiv de hahaiala, sa iesim dracului cu paru-n drum.

    • :)) nu chiar, dar încă vreo câteva luni de hăhăieli şi poate începe tot rumânu să se ia în serios. adică, ce? cu toţii ne amintim de mişcările din Basarabia, ante şi post-alegeri. am spus atunci „futui, ne-au luat-o moldovenii înainte”. cinste lor.

  4. Urmatorul pas, oare cum de nu v-ati gandit, este descoperirea faptului ca paranormalii Basedintelui au fost implicati in cazul rapirii celor trei in Irak. Defapt ei i-au convins pe rapitori prin forta gandului sa ii elibereze pe ostatici.

    Sincer si eu am participat la aceasta chestiune. M-am concentrat nitel si le-am futut in freza cate o tigaie energetica fiecarui terorist pana i-am convins sa accepte rascumpararea si sa dea drumul ostaticilor. Uite asa dadeam cu tigaia de sus din cosmos, uite asa…

  5. De cateva zile programele tv sunt inundate de flacari violet comentate aprins de fel de fel de oameni, de la politicieni , la samani, vrajitori, parapsi…etc. Tare mi-e teama ca asa cum mediatizarea excesiva a filmuletului cu trosneala peste pifometru aplicata de seful statului unui pustan, a dus la „victimizarea” faptasului, asa si tzunamiul provocat de violet ii va crea lui Mircea Geoana o aura nemeritata de persoana aflata sub influenta boscoanelor marinaresti. Nu de alta , dar exista admiratori si votanti ai lui Geoana , la care neuronii ( extrem de putini ) joaca leapsa , daca nu ping-pong, in spatiul extrem de generos si mult prea larg (pentru nr lor ) al creierului…

  6. Următoarea năzdrăvănie a comis-o locatarul de la Cotroceni azi,20 ianuarie 2010.Care cu deplină mândrie patriotică ne-a anunţat că prima vizită în străinătate din actualul mandat o va face în Republica Moldova. Mi-ar crăpa obrazul de ruşine în locul lui…. Da mai ştie el ce e aia ruşine?

  7. Am intrat pe bloggul Mogulului (Dan Voiculescu) cu leapsa ta si acolo era concurs de epigrame. Ne-avand alt program aseara ‘ntocmesc si eu o epigrama dar nu ma pot hotara daca o las la persoana I sau a III-a. De aceea ma culc. Dimineata cu ochii lipiti si cafeaua in nas o definitivez si o trimit…si pe langa cea de-aseara mai vin doua…Daca zice cineva ca ma pricep la epigrame sunt datoare cu o bere. Daca nu tot sunt datoare cu o bere ca m-am distrat. Bafta!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...