Ieri n-a apucat mordechaiul să vă scrie nimic. Din cauză că deoarece pentru că fin’că bicoz. Ce nu-i clar? Să repet? Din cauză ca… Stop. Pauză. Respiraţie. Număr pân’ la cinci şi-l înjur pe Berceanu. Pe urmă mă uit cu draci la portofel şi zic: de ce mi te-au golit derbedeii ăştia, băi, slăbănogule?
Acum procedăm la naraţiune-delaţiune-băgăciune. Deci sculat- pişat-spălat-îmbrăcat-dezgheţat maşină- plecat. Spre Bucureşti. Că avem şosele. Pentru care plătesc taxe, biruri, ropizdete şi taxe de pod. Şi cică de la Cernavodă am un căcat cu asfalt care a fost botezat solemn ” autostradă”. Până la Cernavodă am ajuns cum am ajuns. Adică pe asfalt, decorat pe ici colo cu hălci de gheaţă. De la Cernavodă la Feteşti ceva mai puţin asfalt şi mai multă gheaţă. La Feteşti bag piciorul în frână că e un amărât congelat într-o cutie de tablă şi vrea să-i dau zece lei că trec pe podu’ lu’ ta’su lu’ Berceanu. Ce pula mea să fac? Îi dau zece lei. Dacă l-a construit ta’su din banii strânşi la ciorapi, din vânzarea de ţuică. Şi de aici încolo începe…
… dixtracţia.
Frăţiorilor, cum să vă explic vouă? Mă simţeam ca Fram ursul polar. Adică era aşa de alb şi frumos pe autostradă că te durea sufletul să strici frumuseţe de nămeţi dându-te de-a rostogolul cu maşina prin ei. Şi nu vorbesc despre un flecuşteţ de două palme. Nu, tăticu’, munţi de zăpadă. Hai să vă explic. Stânga parapet. Jos gheaţă acoperită cu zăpadă de firmă, cam cât o juma de alee lăţime, prin care să te strecori cu maşina tiptil şi cu grijă să nu juleşti monumentele naturii cu oglinda retrovizoare. Iar în dreapta… în dreapa… Everestul, să trăieşti Bercene, vedea-te-aş cu capu sub lama de la buldozer. Hai că vă încurc cu descrierea. Ia mai bine o poză să băgăm.
Mai băgăm una? Hai să se bucure organul meu de contribuabil.
Deci despre asta vorbim. A, şi cum era potecuţa pe care mă strecuram? Fix aşa:
Şi asta nu se întâmpla pe o porţiune de zece, douăzeci, cinci sute de metri. Nu. Pe 50 de kilometri. Adică până la Drajna. Dar până la Drajna mai avem.
După ce le plătesc derbedeilor de la stat taxa de podu’ lu’ ta’su, imediat după Feteşti zăresc o benzinărie Rompetrol. La fix, îmi spun, bag benzină, că necesit şi îmi frig instalaţia şi cu o zeamă de cafea. Că la privaţi merită să dai cu banul. Că în lendovciois ce-i de stat se înjură, ce-i privat e muc şi sfârc. Cum spuneam? Fix pula! Ca să intri în benzinărie trebuia să te strecori printr-un tunel. Aici nu am mai avut cum face poze. Imposibil. Dacă luam mâna de pe volan era prăpăd. Deci ca să intru în căcatul de benzinărie kazako-patricio-pizda mă-sii a trebuit să trec printr-un tunel săpat în zăpadă îngheţată. Ceva greu de imaginat şi de descris. Pe jos dâmburi de gheaţă pe care dacă nu patinai riscai să rămâi suspendat. Lateral oglinzile se frecau de pereţii de gheaţă care stăteau să se prăbuşească pe tine. Cei o sută de metri se puteau face cam în zece minute şi 30 de julituri. Şi i-am făcut. În benzinărie nu se stresase nimeni să cureţe un centimtru de zăpadă. Aşa că aşezarea maşinii lângă pompă era operaţiune de mare dibăcie. Da’ mi-a ieşit.
Acum să nu vă imaginaţi că pe gerul ăla s-a deranjat careva să vină să îmi îndese mie zeamă de petrol în rezervor. Nţ! Vrei Rompetrol tre’ să suferi. La greu. Şi am suferit. După care, băiat cinstit, am mers să plătesc pentru îngheţ şi zgârieturi. Înăuntru trei salariaţi şi un client: eu. Doi dintre salariaţi erau ocupaţi: citeau o revistă. Pe scăunel o fătucă îşi curăţa pieliţele de la unghii. Stau la casă. Stau. Aştept. Agale se urneşte fetiţa spre mine şi plină de solicitudine îmi repede un:
-Da?
Evident am deranjat-o. Mă întreb ce trebuia să-i spun? Numărul pompei? Eram singurul client şi era o singură pompă relativ accesibilă. Celelalte nu se vedeau de zăpadă. Îi zic la mişto un număr de pompă. Se holbează la mine:
– Nu pompa 1 a? beleşte ochii.
– Ba da.
Îmi zice scorul. Plătesc. Îi cer şi o cafea la pachet.
-Ais cofi! îmi zice plictisită, studiindu-şi manichiura.
Pe frigul ăla cafea de la gheaţă să bei tu, cu mă-ta şi cu Patriciu! Insist că vreau una caldă.
-N-avem apă! îmi zice. Şi se aşează la loc. Încetasem să exist. Aşa că am ieşit. Ieşirea din benzinărie era o operaţiune complicată. Deoarece aşa ceva nu exista. Calea de ieşire, înapoi, la autostradă era acoperită de zăpadă de un metru. Aşa că după primii metri pe ceea ce trebuia să fie calea de ieşire am rămas înţepenit în zăpadă. Am ieşit contra 20 de lei şi ceva rugăminţi către un flăcău de la serviciul de întreţinere a autostrăzii, care a lopăţit la zăpada de sub roţile mele şi a pomenit ceva despre părinţii nesimţiţilor de la benzinărie. Care nu că nu s-au stresat să cureţe zăpada, dar nici măcar bunul simţ să anunţe că nu se poate ieşi din dugheana lor nu aveau.
În cele din urmă am aflat. Din benzinărie se ieşea pe aceeaşi cale pe care intrasem! Regulamentar sau nu… altă cale nu era. Ei, da. Dar nici asta nu era treabă uşoară. Că drumul era blocat de un nenorocit care rămăsese înţepenit acolo. Aşa că mai întâi am pus umărul să-l împing înapoi până la drum şi abia apoi am reuşit, chinuit, să evadez şi eu din raiul rompetrolist.
Un lucru e clar. De azi încolo dacă rămân fără benzină împing maşina 100 de kilometri, dar eu nesimţiţilor ăstora nu le mai dau un leu. Le dau în schimb nesimţiţilor de la stat. Prin nămeţii cărora am patinat, bengănit, rătăcit … până la Drajna. De unde autostrada s-a transformat într-un drum judeţean oarecum ok. Adică existau chiar porţiuni în care se putea circula pe două benzi. Iar de la kilometru 45 chia două benzi curate. Gropile din asfalt mi se păreau o adevărată desfătare, să vezi gropile însemna să vezi şi asfalt, deci să scapi de gheaţă.
Şi da. Am ajuns teafăr la Bucureşti. De unde m-am şi întors. Seara, la întoarcere drumul arăta ceva mai omeneşte. Dar nu exagerat.
Asta am făcut eu ieri. Ce au făcut ăştia plătiţi din banii noştri nu ştiu. Ştiu doar că ninsoarea a fost acum o săptămână. Munţii de zăpadă sunt însă veşnici.
Ti s-a intamplat vreodata sa citesti ceva si sa razi in hohote, injurand in acelasi timp? Ei da, mi s-a intamplat mie citindu-ti jurnalul zilei de ieri…
tu-le neamu-n splina de lepre !
Si acum realitatea americana la ea acasa, il postez cum l-am primit , in limba bengaleza.
WE….
are in trouble…
The population of this country is 300 million.
160 million are retired.
That leaves 140 million to do the work.
There are 85 million in school.
Which leaves 55 million to do the work.
Of this there are 35 million employed by the federal government.
Leaving 20 million to do the work.
2.8 million are in the armed forces preoccupied with killing Osama
Bin-Laden.
Which leaves 17.2 million to do the work.
Take from that total the 15.8 million people who work for state and city
Governments. And that leaves 1.4 million to do the work.
At any given time there are 188,000 people in hospitals.
Leaving 1,212,000 to do the work.
Now, there are 1,211,998 people in prisons.
That leaves just two people to do the work.
You and me.
And there you are,
Sitting on your ass,
At your computer, reading jokes….
Nice. Real nice 😉
Nu te supăra pe mine, te rog, dar v-aş invita pe toţi nemulţumiţii la un sejur de iarnă în Canada. Unde sunt taxe mai mari şi mai multe decât în România. Să vedeţi cum este să trăieşti cu ninsori, friguri, străzi deszăpezite când se aliniază planetele (profesionalismul maxim al şoferilor de plug care au omorât o femeie oprită pe banda de urgenţă), tranşee din cauză de material antiderapant, zapadă care nu este niciodată adunată de pe străzi (mai ales alea lăturalnice pe unde mai trec şi autobuze dar mai parchează şi lumea), gheaţă, autostrăzi unde nu s-au curăţat intrările/ieşirile şi unde se adună jdămaşini după parapeţi de zăpadă, accidente în lanţ etc. Şi nu o dată la 5 ani timp de 2 zile cum este acum în România. Ci în fiecare iarnă. Şi nu pe o autostradă în câmp, ci peste tot. Să vezi atunci cum mulţumeşti providenţei că ai în faţă un camion care „taie” zăpada şi face urme, tracţiune integrală şi cauciucuri de iarnă (de care chiar ai nevoie).
Îmi pare rău, dar mi se pare că toată România se smiorcăie ca o frigidă în noaptea nunţii (şi aici nu mai vorbesc de tine ci în general, mai ales că juma’ de Lendovciois şi-a dorit mai mult victoria şi a reales competenţa maximă). După imaginile şi isteria de la televizor, anul ăsta s-au mişcat cu mai mult talent decât în trecut.
Vrea poporul român condiţii ca-n Germania sau Scandinavia? Întâi să-şi tragă work ethic şi simţ civic (gen „bă, hai să ne facem slujba cum trebuie” sau „bă ăştia-şi bat joc de noi, să nu-i mai votăm”) şi atunci vor veni şi condiţiile. Fără marşuri de rahat care cer, umil, respect.
Asfalt uscat. 🙂
Radule din canada, nu stiu in ce colt al candaei salasuiesti dar eu am alta parere , putin diferita de a ta. anul trecut am trecut frontiera spre Montreal chiar a doua zi de Craciun , ningea ca la balamuc ,vizibilitate redusa. Autostrada buna , se circula bine , sare multa si pluguri care alergau mai rau ca la curse. N-am avut nicio problema.
Cat despre Romania si cultul muncii needucat la care faci referire, totul pleaca de sus de tot, sistemul bashitpolitic produce astfel de anomalii. Si nu-l suspectez pe basescu sau udrea ca si-ar fi rupt carca vreodata in vreo activitate alta decat ciordeala institutionalizata…
Au si aia dreptate.Pentru cine si pentru ce sa munceasca , sa le vanda Basescu flota si sa-i amaneteze la FMI pe viata ?
mare trebuie sa fi fost trebuinta de te incumetasi la asa aventura ….si de ce te necajesti asa ca mai eco nu se poate.natura la mama ei acasa.sa tot platesti taxe pentru asa minunatii.am ras …cu lacrimi .credeam ca mi se-ntampla numai mie.
hai sa fim sanatosi ca la vara-i cald…si asfaltul uscat…
spedy/26/01/2010
Radule, sincer îţi spun: mi se rupe foarte important şi cu propagare verticală de Canada. De starea drumurilor din Canada şi lipsa canalizării din Taşkent. Mă doare în brici de lipsa iluminatului stradal în Kinshasa şi de deficienţele din organizarea primăriei din Khatroum. Eu îmi plătesc taxele aici. Şi nu cer nimic absurd, doar să mi se dea, în schimbul lor, exact ceea ce mi s-a promis.
cunoaştem „căcatul alb” ce acoperă canada în fiecare an. uite, faptul că un lucru devine obicei împământenit nu însemnă că devine automat un lucru bun sau normal. totodată, perfect de acord că marşurile de rahat nu primesc respect. iar respectul, dacă nu vine din „work ethic”, mai poate să vină doar din frică.
Rabby , sanie n-ai ??:)
( nu da cu bulgari )
ah , voi sanii si voi cai , voi cai…….
[…] Asa arata ieri autostrada A2, Bucuresti – undeva inspre mare. O poveste fulminanta aici. […]
Nu m-ai anunţat, să-ţi dau ,,amintirea” de la alegeri…
Ca sa-l contrazic pe dl. Radu si sa plictisesc pe restul lumii as dori sa si eu ceva.
Cum zilele trecute am avut ceva treabă în Ungaria, respectiv Miercurea Ciuc, aş putea să vă spun cum e acolo: drumul de la Braşov la M.Ciuc e curat, fără zăpadă pe el. Am oprint la un Petrom unde un tânăr, după ce l-am salutat cu „şemit moghirok” a vorbit amabil cu mine în Română şi mi-a pus şi benzină în rezervor. Benzinăria, şi ea curată. Abia apoi am aflat ce vorbea cu mine în maghiară: aveţi grijă cum parcaţi să nu loviţi cu uşa de pompă. Care va sa zică nu numai că era iredentist, era şi amabil.
Care va să zică se poate şi mai bine ca în Canada sau România.
Nedumerirea mea e: ăia trei rompetrolişti cum ajung la serviciu? Sau locuiesc acolo ca într-o staţiune de cercetare din Antarctica şi sunt schimbaţi o dată la 6 luni?
Poate aşa s-ar explica apatia lor faţă de clienţi… urşi polari, foci, pinguini, ce mama mă-sii o mai intra pe uşă…
@Radu – bine zis. Ai perfecta dreptate. Romanului ii place sa se planga, nu conteaza – vara e prea cald, iarna prea frig, nimeni nu-l ajuta, n-are bani, munceste prea mult, nu e apreciat, etc…
Mai mult decat sa injur alaturi de tine, n-am cum sa-ti ostoiesc of-ul.
Pozele alea, facute pe un drum siberian, sunt faine !
Ce sa-ti mai zic ?
Duci o viata palpitanta. Mai bine te imbracai gros de tot, da gros taica, si luai trenul. Ca poate si cu asta ramaneai undeva in camp.
Eu intotdeauna am zis: „Mai bine sa ai ce da jos, decat sa n-ai ce pune pe tine”.
Bugetam taica, bugetam si asteptam vara.
Daca scapam cu bine pana atunci.
:))))) Frate… absolut genial !
Daca nu am ras… de nu mai pot sa stau pe scaun !
Singura deosebire 😉 faţă de Germania şi ţările scandinave, este că la ei merge treaba – orice treabă – la noi…
La noi, nimic din ceea ce vezi, nu este ceea ce pare: autostrada nu-i autobahn, benzinăria nu-i croită şi deservită pentru client, privatu’ nu-i privat
Respect, înseamnă printre altele, muncă. Ce s-a clădit în ultimii 20 de ani cu muncă în ţara asta?! Întrebare ajutătoare: Câtă muncă implică o economie bazată în principal, pe comerţ şi consum din credit?
@Radu are perfectă dreptate: Au cei care merită! Nemţii ăia habotnici şi lipsiţi de imaginaţie, au pornit acum 65 de ani de la zero (sau, din jurul lui…), sub ocupaţie (capitalistă). Ne uităm cu jind la ce au ei şi comentăm cu pretenţia de deţinători ai adevărului suprem: „Da’ dar au şi salarii!” – Au salarii TOT DIN MUNCA LOR!
La ei ciordeala e ciordeală, şpaga e şpagă justiţia e Justiţie iar puşcăria e chiar puşcărie! Spre deosebire de noi, ei sunt sănătoşi la cap – aşa reci şi născuţi nepoeţi şi nepricepuţi la toate, cum sunt ei! – şi serioşi: dacă îţi spune „Guten morgen!” nu trebuie să uiţi la ceas, să vezi dacă-i aşa…
Procurorul General al landului Renania de Nord-Westfalia a plătit, acum câţiva ani (când cu scandalul legat de spălarea de bani în băncile din Luxemburg…)5 mil. Euro pentru un CD conţinând probe, în baza cărora s-au putut pune sub acuzare, persoane care au săvârşit delapidări şi evaziune de zeci de milioande, în plus, s-a închis şi breşa reprezentată de băncile luxemburgheze şi elveţiene şi politicile lor; În plus, s-a mai recuperat şi prejudiciul, PLUS DAUNE… La noi, o sumă asemănătoare, se pare că a dispărut din totalul ce trebuia plătit pentru răscumpărarea unor ostatici din Iraq…
La noi, să ciordeşti înseamnă „să te descurci”, şpaga e clar „succes profesional”, justiţia – TOTUL e de vânzare, puşcăria – locul în care stau numai săracii şi fraierii (ultimii, zabovesc până când „se deşteaptă” un pic…)
La noi, până şi înţelesurile termenilor uzuali au fost pervertite (de, popor născut poet!) – ce înseamnă „se circulă în condiţii de iarnă?! Sunt autostrăzi „de iarnă” şi „de vară”?! Pe timpul iernii, mizeria aia cu urme de asfalt, îşi schimbă traseul? Proiectantul nu s-a gândit că pe acelaşi traseu, va trebui să se circule şi iarna?!. Puţim de imaginaţie dar, o folosim în 99% din situaţii, pentru „a fenta” legea! Ne dăm cunoscători a 1000 de meserii, dar nu suntem în stare să practicăm niciuna foarte bine… De-aia ei se plictisesc de bine iar noi îi pizmuim: pentru că ei sunt opusul nostru!
Şi ca să-ţi pun sare (şi piper 🙂 ) pe rană, Mordechai: săptămâna trecută, la München ningea, în oraş, trotuarele erau curate (angajaţii salubrităţii se ocupau de ele) iar străzile erau ude, cât stăteai la semafor, parbrizul se acoperea de zăpadă, dar pe jos, nu se depunea. Autostrăzile din jurul oraşului (şi chiar, din tot landul) erau USCATE! În schimb, plugurile nu aşteptau ca să se termine viscolul şi după aceea să intervină, circulau, împrăştiind granule de clorură de calciu (CaCl2) şi nu zeama adăpată, cu care se spoiesc găurile din asfaltul de la noi. Colac peste pupăză, acolo unde nu au liziere, îşi protejează autostrăzile cu panouri (care au şi rolul de barieră fonică) şi cu parazăpezi… Sună cunoscut cuvântul, nu? La noi, chestiile astea, simple, sunt nişte noţiuni abstracte, la noi, nu rezistă nici gardul autostrăzii! Şi – ca să închei apoteotic – mai au o hibă: la ei nu plătesc taxă de drum decât transportatorii… :-bd
Bre moshe, lendofciois se traduce astfel: ce treaba aveai la Bucuresti? Nu puteai sta mata bine mersi acasa? Ai ales sa vii la Bucuresti? Asta nu poate fi gratis. Costa bre! Asa ca ai ales gresit. Data viitoare cand ai treaba in capitala mamii lor de guvernanti, asteapta si matale primavara.
Bre, tare imi e ca ai gresit drumul. Aia e autostrada soarelui, nicidecum un drum pentru iernile noastre.
Am ras ce am ras dar ……dupa o vreme mi-am dat seama ca nu e bine. Am injurat si m-au apucat nervii. Sunt niste nesimtiti. Nu le pasa de nimic. Din birourile lor caldute nu se simte gerul.
Sa conduci cu gria ca avem nevoie de tine.
Cu drag
Am citit aceasta cruda realitate!Nu m-am aventurat cu masina pentru a da …niste examene prin Bucuresti!
Am ales Caile FERATE Inghetate si deraiate Romane!
Si ma gandeam ca am ales prost…
Insa, lecturand chestiunile astea, zau ca nu ma consider norocos!
Si pot confirma ca numai in ” Republica” lui Berceanu, Mazare si a altor baroni ce se cred niste dumnezei se poate intampla!
Sau ne doresc imboldul de a ne muta prin Groelanda?
Si pe final stau si ma intreb cum o fi oare să trăieşti cu ninsori, friguri, străzi deszăpezite când se aliniază planetele ?
Sau Comandamentul de Iarna a fost surprins de asa vitregie a naturii?
Trebuie sa le remarc profesionalismul maxim al şefilor de plug care au omorât timpul si banii publici…)
Sau au cazut in tranşee din cauză lipsei de material antiderapant?
Sau se bulgaresc cu zapadă care nu este niciodată adunată de pe străzi, autostrazi?
Penibil….
Toate cele bune domnule
Zadkielix alias D.M
Dragule, te-a avertizat capul statului : ” iarna nu-i ca vara ” ! Ţi-a spus, da ? Ce cauţi, domnule, iarna pe uliţă ?
Nici măcar panourile care făceau mişto de noi nu mai există, alea cu ” aici sunt banii dumneavoastră”…
Nu am de spus decat atat…
Afara e frig ! Unde e baiatu’ ala cu pene de paun pe cur ? Iarna nu-i ca vara !
cu zice si nea jiji? „ma vagabonzilor!” 🙂
N-am mai ras asa de cand am citit articolul de saptamana trecuta al lui Jeremy Clarkson din timesonline. Despre zapezile din Anglia.
Cam tot asa si la ei 😀
Buna ziua. Va rog sa imi trimiteti o adresa de e-mail la care va pot contacta. Multumesc!
Scopul?
Asta da aventura 🙂
cin’ te’a pus sa te mai si intorci vere ?
La primavara te mai intorci …nu ti-e clar ?
🙂
Mordechai, prietene, bine că a dat bunul Dumnezeu și ai ajuns cu bine acasă.
Acu trebuie să recunoști și tu că imaginile sunt superbe dacă le privești cu un ceai fierbinte în față…
Probabil pentru drumurile noastre nu ar strica să montăm șenile la mașină…
Cât despre ice coffee, eu i-aș fi sugerat pițipoancei să folosească ea, cu prima ocazie, un dildo de gheață, să vadă dacă e plăcut, și abia apoi să mai facă recomandări de cafea rece 😀 N-avea apă? trebuia să topească niște zăpadă!
Oricum, putem zice toți, în cor, Rușine, Dinu Patriciu! 🙂
Ca de obicei, fain textul!
Mordechai… vezi ca am pus-o pe SOIM Press.
http://www.soim.ro/story.php?title=pusca-si-cureaua-ma-tii
Fii fericit ca esti intreg si la tine acasa. Daca il vezi vreodata pe Berceanu in calea ta, te rog frumos, treci peste capul lui de vreo 4-5 ori cu masina.
[…] This post was mentioned on Twitter by Andrei Crivat, Toma Nicolau, Ovidiu Eftimie, C.D.A., Béranger and others. Béranger said: Ca să intru în căcatul de benzinărie kazako-patricio-p mă-sii a trebuit să trec printr-un tunel săpat în zăpadă îngheţată http://j.mp/5Ngfd4 […]
Buna. Pentru ca iti apreciez blogul doresc sa te premiez.
Serios, vorbind, premiul se gaseste la linkul asta: http://razvanrc.wordpress.com/2010/01/26/am-primit-un-premiu-yupiii/. Esti unul din cei cinci bloggeri pe care i-am premiat, din nenorocire insa nu stiu sa trimit chestiile alea de le cheama pingbackuri. Poate ma inveti si pe mine cum se face, ca sa ma descurc si singur pe viitor.
O seara buna.
De cate ori te dai cu masina parca faci concurs de injuraturi / cm2 de ecran cu mine.
Problema e ca asta e calea sigura spre herzinfarkt.
Si cand nu ti se da, ce faci? Bati din picioare? Te pui in cur in mijlocul supermarketului si urli?
Eu aici sunt curios. Pentru ca e normal sa ti se rupa de Canada, Tashkent sau Dnetropetrovsk (am folosit experientele mele de la Polu’ Nord doar pentru a arata ca totusi lumea supravietuieste si in tari „mai dezvoltate” in conditii mai atroce).
Si revin la punctul meu initial. Nu ti se da, ce faci? Te smiorcai sau iti iei singur? Normal, nu poti sa deszapezesti singur autostrada, dar poti sa suni, sa faci scandal, sa ameninti cu OTV si flacara violet, etc. Pentru ca aceeasi reactie a avut-o un amic din Ctanta care sta pe-o strada unde e singuru’ si nu trec aia cu plugurile. Si l-am intrebat daca a sunat la primarie, opc, mama omida, whatever; raspunsul a fost negativ pentru ca „li se rupe”. Da, experientele anterioare si traiul intre cretini te fac sa concluzionezi preemtiv „ca li se rupe”. Da’ incearca frate, ca altfel nu se ajunge la nimic.
Si d-aia am vorbit de nemtia (sau Franta daca tineti neaparat). Aia si-au castigat drepturile. Pe strada, cu ghilotina sau cu greva, sau cu blocatu’ strazii. La noi nici sindicatele nu-si fac treaba da’ nici individual nu e nimeni dispus sa-si vada de patratica si interesul lui. E mai misto sa-njuri fara finalitate pe blog decat sa dai un telefon, 2, 15 celor responsabili. Si de-asta, Marius Mina cred ca de la baza trebuie sa-nceapa schimbarea asa cum s-a intamplat peste tot in lume cand a fost nevoie de responsabilizarea (for lack of a better word) a celor cu putere-n pix.
there u go:
„Aia si-au castigat drepturile. Pe strada, cu ghilotina sau cu greva”
Da’ cine te-a pus, ma, sa pleci? Ce cautai tu pe drum? De ce nu stateai frumos acasa, ca oamenii cumsecade? Ce-ti trebuia?
As zice jos palaria pentru calitatea articolului… dar ingheata atitudinea.
Noroc ca Berceanu are elicopter pentru astfel de deplasari. Un ministru nu ar trebui niciodata sa pateasca ce i se intampla unui om de rand…
La naiba, să-mi bag ce mi-a plăcut! Savuros!
Multumesc mult, voi avea o zi buna. Eu chiar beau cafea. Acasa. Saluatre si cu drag,
Malaimare
[…] ca vom schimba ceva vreodata. In mod paradoxal, am ras de… Tocmai de aceea as vrea sa “share“. Va incepe sa ninga… Deja, imi ascut lopata… Sa zburam pe aripile […]
Azi incerc sa iti fac infuzie de vizitatori 😛
http://www.alexmazilu.ro/romanian-clasic
Ai vrut aventura. Iaca aventura. Ce ti-o fi trebuit drum de 7-8 ore pentru juma de ceas in capitala?
🙂
Mordechai, normal că trebuie să plăteşti. Păi tu vrei nămeţi pe gratis?
La inceputul articolului zambeam, pe la mijloc radeam in hohote… la sfarsit mai ca-mi venea sa plang… Nu de mila ta, de mila noastra… Nu are rost sa intru in amanunte, le cunoasteti cu totii foarte bine. Of-ul meu e altul. Sunt inca sub efectele filmului Invictus si bantui de nebun in cautarea unui Presedinte. Asa ca, permite-mi sa dau un anunt aici : caut , imprumut in rate sau leasing Presedinte. Fara rude, sa fure mai putin, sa nu-i placa blondele, si sa nu-l doara in cur de aia prosti dar multi. Vreau sa ne puna cineva la lucru, lucru greu, sa ne exploateze intelectual pana ajungem si noi in rand cu lumea, sa nu ne vina sa pleca prin venetii sa stergem babe la fund pentru a trai decent. Un Nelson Mandela pentru noi se mai gaseste sau e adevarat ca fiecare tara are presedintele/guvernul pe care il merita?
Nelson Mandela? Mă tem că noi va trebui să ne mulțumim cu Nicolae Guță 😀
sau cu Nelson Manivela, ca si-asa ne ameninta Mitrea 😉
Nea Mordechai, mi-a placut foarte mult cum ai scris. Ca un om normal, fara inhibitii. Din pacate sunt din ce in ce mai putini cei ca tine.
Si pentru ca sunt oarecum altruist am dat-o si altora sa o citeasca. Pe http://www.fcsteaua.ro/forum la sectiunea discutii libere. Apoi o voi reciti si eu.
Sunt sigur ca va face impresie buna.
Sa ai viata si bani gheata! Si sa auzim de bine, ca de vazut…
Multa rabdare ai avut
Rabbi, sunt la mare ananghie: daca am oareshce treaba pe la capitala, n-as prea vrea sa ma aventurez pe-o asa vreme. Dupa cate am vazut pe la tembelizor ca-i de ger si zapada, n-a ajuns asta, trebuia sa ma mai infrichezi si talica cu soselele patriei noastre! Dupa cum citesc si pe comentariul lui Zadkielix; Caile Ferate Inghetate si Deraiate Romane, sunt si ele depasite de vremea asta cainoasa!
Ce-i de facut in acest caz? Aaa, stiu: apelez la magaaar! Vin cu magaru’ frate, calare! Transport sigur, merge si prin nameti si in plus, am asigurata caldurica…la oauaaa! Da, de la spinarea dansului, a lu’ dom’ magar!
Măgaru’ e la Cahul, – chiar dacă el crede că e în Kabul – se pote apela la porc, ăla de la Transporturi, că are elicopter 😉
Mordechai, dă-mi voie, te rog, să-ți recomand un blog dedicat șefului lui Berceanu:
http://nobasescuday.blogspot.com/
Ai auzit şi-ai să mai auzi: nu eşti normal! 😀
Bravo mie ! 🙂
Asa zic si eu. :))
io am prins în noiembrie ziua aia turbată, pe Bucureşti-Piteşti. autostradă, nene ! două’j de maşini în şanţ şi-un tir cu raidele-n sus.
.. acu’ d-aia or fi lăsat dunele alea pe margine ! : parapeţi ! :)) .. ‘ai de curu’ nost’ !
foarte tare povestirea, cat despre benzinariile alea idioate, eu ma intreb cum de au autorizatie … pentru ca nici asta vara nu aveau apa …
si daca doriti sa va amintiti cum e sa stai in coloana pe A2, vara, sa mori de cald samd, voila aici:
http://inconstanta.wordpress.com/2009/07/20/soarele-ma-sii-de-autostrada/
Ba da. 😆
nea costake….iti zic eu ce-i de facut….cumpara-ti shi matale macar un helicopter..sa ai acolo,pentru urgentze ca daca stai sa ii astepti pe astia…cu drumurile lor e belea….cumparati oameni helicoptere …ca shosele nu mai avem…pentru mashini..
pai da….ca politicieni noshtri cei draci shi iubitzi …nu mere pe strada ca mortzii ashtilalti de foame au strazile lor private…..shi ca sa nu se piarda mai au shi navigatoare….d-aia nu ishi pun problema;gasi-iar ciuma,shi sa cada in prima gura de canal de pe sosea…..ca alea nu sunt gropi…sunt tomberoane
Reclama pe fata ! 🙂
http://dragossorinnicula.wordpress.com/2010/01/29/pusca-si-cureaua-stransa-interpret-emil-boc-pe-versuri-de-traian-basescu/
stati calmi. avem promisiuni 🙂
http://stiripeblog.wordpress.com/2009/12/22/mos-craciun-din-2010-poate-aduce-cadou-romanilor-alti-100-km-de-autostrada/
sa nu te superi pe mine, e amuzant scris postul tau , dar nu pot sa nu remarc aceeasi problema care devine nationala.
vrem totul gratis dar vrem si performanta- sistem de sanatate- gratis dar vrem dr cat mai buni si mai amabili ;drumuri ca-n Franta , dar sa fie gratis … stii in Fr. platesti taxa de autostrada in functie de km parcursi pe ea( o placere… si cand am platit prima oara am inteles de ce era atat de putin circulata)
have a nice day
Nu mă supăr. Da’ de unde ai scos minunăţiile? De unde până unde gratis? Hă? Sistem de sănătate gratis? Păi de unde ai scos prostia asta? Care gratis?
Contribuţia la asigurările de sănătate pe care o plăteşte atât salariatul cât şi angajatorul ţi se pare că înseamnă gratuitate?
Taxa de drum inclusă în preţul combustibilului ( ai idee cât din preţul benzinei reprezintă asta?), rovinieta, taxa de pod etc. astea înseamnă gratis? Diferenţă între noi şi ăia e că acolo autostrăzile chiar există, iar pe ele chiar se poate circula.
Că exemple pot da şi eu. Austria, unde plăteşti vinieta şi gata. Germania unde…
Gratis, hă?
[…] * Puşca şi cureaua mă-tii! […]
CAS dintr-un salariu care tinde spre nimic, rovinietă de 20 E pe an, impozite de tot râsul pe nişte averi de şoricei în comparatie cu cele de elefant de pe Terra.
Spitale,şcoli,autostrazi, trebuie platite la preţul pieţei internaţionale. Atâta vreme cât toate taxele alea sunt un procent dintr-un căcat, apăi tot scaune o să avem. Toţi. Moi.
America a băgat miliarde în Europa.Noi am avut ghinion. Am supt la ruşi.
Acum baga şi la noi,dar o să platească şi strănepoţii lui Ţepeş Doamne. O să vină el…
Nu cumpar roviniete,nu iau motorina de la peco,injur sistemul,merg linistit inainte cu gandul ca poate apare si un „Patriot” peste casa Poporului,cand este sedinta cu camerele reunite.
Cat despre zapada numai bine se mai bucura copii,ca astia „surprinsii” nu pot ca le raman utilajele pe loc,(daca vand motorina).
Or să bage ăştia sistem electronic de verificare a rovinietelor si platesti pe loc amenda.
Da de unde iei motorină? De la moldoveni?
Nici în parc să nu înjuri sistemul. Copacii au rămurele Philips.
Bine,vine Patriotu’ şi…? Alegem alţii mai hulpavi.
Nu cumva iei motorina de la „surprinşi”?
eu merg cu trenul…
Am avut si eu niste oarescari trairi pe celebra A2, in iarna asta…insa nu am fost la fel de blind cu…laudele la adresa statului si colateralilor lui. Iar mamele celor care ar fi trebuit sa se ocupe de situatia deszapezirii au sughitat isteric vre-o doua zile. Dupa aia am sughitzat eu, vre-o ora, ca banui ca le-a placut si mai vor.
:)))) iarna nu-i gătată… să aibă răbdare !