Pa, Mircea

Nu cred că vreun politician a fost mai înjurat pe blogul ăsta ca Mircea Geoană. Poate doar Traian Băsescu.  Şi cred că si-a binemeritat fiecare înjurătură. Ca şi Băsescu. În ultimii doi ani l-am tocat pe Geoană pentru că:

– a devenit preşedinte al PSD fără a avea vreun merit;

– a transformat un partid important ( mă feresc să spun „serios” sau „respectabil; astfel de epitete nu pot fi atribuite vreunui partid politic) într-o menajerie;

– a introdus PSD la guvernare împotriva intereselor PSD şi l-a scos de acolo tot astfel;

– în ultimii doi ani întreg partidul a fost subordonat  ambiţiei sale de a deveni preşedinte al României;

– este persoana cu cel mai mare merit în realegerea lui Băsescu;

– a transformat  personaje marginale, ca Marean Vanghelie, în oameni cheie;

– a abandonat orice urmă de bun simţ solicitând înfiinţarea postului de vicepreşedinte al CSAT, doar pentru a-şi hrăni o vanitate supra-dimensionată şi nicicum argumentată;

Nu am să mă refer nicicum la „inteligenţa” sa de un fel aparte, probată în nenumărate rânduri.  Nici nu am să încerc să îmi imaginez în ce univers paralel trăieşte el dacă în discursul de încheiere, de ieri, de la congres, vorbea despre faptul că va rămâne „o figură importantă a vieţii noastre politice”. Toate lucrurile astea despre care vorbesc eu ar fi trebuit să fie subiecte de discuţie la pomenitul congres. Unde ar fi trebuit să se confrunte programe şi să se dea socoteală. Nu a fost aşa. Pesediştii erau preocupaţi doar de alegerea noului şef. Care va trebui să facă ce, acum că s-a scăpat de Geoană?

De azi, nu am îndoială, va începe lapidarea lui Geoană. Tot de astăzi Mircea Geoană încetează să mai fie un subiect, în ce mă priveşte. Nu dau în cei căzuţi. Aşa că de astăzi, sănătate şi drum bun. Câtă vreme nu va comite noi prostii, ca preşedinte al Senatului, nu mă mai interesează.

Lui Ponta nu îi adresez niciun felicitări. Pentru că nu am de ce. Eventuale felicitări merită cei care l-au votat şi cei care au făcut să fie votat. Meritele sale nu există deocamdată. Şi dacă nu am a-i adresa felicitări îl asigur că de azi îi va lua locul lui Geoană pe post de ţintă piept numărul doi. Pentru că nu cred că va fi în stare să schimbe ceva la PSD. Pentru că am aproape convingerea că o gaşcă va înlocui o alta. Şi atât. Aştept să mă contrazică şi voi fi încântat să constat că am greşit.

P.S. Ce poate fi mai grotesc decât să-l vezi pe Mazăre, bronzat şi ferchezuit, proaspăt întors de la Rio, pe unde chefuia în vreme ce Constanţa se zbătea în zoaie, dedicând „speciale” cu Che Guevara în miştoteci pentru mucoşi de bani gata?

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

19 Comments

  1. am sentimentul ca nu o sa se lase ignorat si ca va mai fi de lucru pentru domnia voastra in cea ce.l priveste.Si Mazare asta al dvs.(in sensul ca e de acolo
    de la Constanta)a fost o pata de culoare cu iz (revolutionar)sudamerican si a avut meritul de a fi dat semnalul intru blagoslovirea lui Ponta ca Prim intr.o mare de secunzi.

    spedy/22/02/2010

  2. Dar Ponta a castigat la mustata, asta dupa o alianta a tuturor ce sutn contra lui Geoana + oportunistii! Chiar si dupa 2 ani Geoana asta de topaie a prins niste radacini, artificiale, dar tot radacini sunt!

    O sa faca rahatul praf Ponta avand in vedere ca sunt cel putin o duzina de oameni de-i vor bate cu pumnul in masa incepand de azi!

    Pentru punctul 1: idem SingurEu

    Pentru punctul 3: nu de capul lui l-a introdus la guvernare, mai tine minte cineva ce scandal facea socrul lui Ponta si Mitrea? Sau grupul de la Cluj sau toti, mai putin Mazare, asta pana s-o intalneasca pe Udrea! Nu era Geoana vreun shef in PSD sa hotarasca el de capu lui ceva. Geoana era un papagal si-si merita soarta!

    Restul motivelor sutn f frumoase!

  3. Stai asa ca nu-i asa! :)) Domnul Geoana nu-i armân, e mucan! 😛 Ce-i drept poate dupa atatia ani o f bagat ceva la cap, desi nu pare, tot un mototol e … bine, nimeni nu-i cere sa fie ca Becali, dar ca un Djuvara nu strica daca era sau un Saguna sau de ce nu un Gojdu, sau un Toma Cragiu … De acasa cred ca a primit lectia: fii prieten cu`ghiftul` Marian, e caine credincios si onest, s-a vazut din inregistrare!

    Cum am mai zis, la faza asta socrul prieten cu Basescu a fost mai puternic decat soacra prietena cu Hrebenciuc! 😀

  4. Am fost la Congres. Pentru mine alegerea lui Ponta a fost o surpriza, desi dupa manifestarile din sala, pro Ponta si dupa luarile de cuvant in care multi i-o trageau lui Geoana, am crezut intr-o lupta stransa terminata cu victoria la mustata a lui Geoana. Nu plang ca Geoana a fost invins, fiindca ma asteptam sa-si dea demisia dupa esecul de le prezidentiale. Nu dau din coada ca Ponta a fost ales.
    Greul de abia incepe. Se poate spune ca PSD s-a reformat? Intr-o mica masura da.

  5. Că inginerul reciclat în diplomat, Geoană a fost, este şi probabil, va închide prăvălia, cu renumele de bou, nu provoacă -bănuiesc- niciun şoc nimănui. Nu este un bou oarecare -din nou, mă simt nevoit să-mi cer scuze animalelor cu acest nume-, Geoană este un bou solemn! El dă ştaif prostiei, o îmbracă într-o poleială complicată, plină de subtilităţi, fundamental, inutile… Prostia aşa, neacompaniată, nu are niciun farmec! Ea trebuie, pentru a fi completă şi totală, să fie asezonată cu doze exagerate de vanitate, administrate fanfaronadei care, umflă asemeni unui gaz urât mirositor, băşica poleită, cu aur calp, ce năzuieşte spre tării… Sub aspectul ăsta, el a rezonat perfect, chintesenţei puterii ebaneze.
    Chiar dacă Ponta este omul unei alte bande din PSD (logica îmi spune, că nu poate fi ocupată poziţia la care a acces el, fără „a fi” al cuiva sau al ceva), dacă el şi cei aflaţi în spatele lui, vor reuşi să repare ce a stricat fostul, cred că ar fi de bine, nu? Dacă nu se vor lăsa conduşi de reacţiile viscerale, ale unuia sau altuia şi nu-l vor abandona pe Stănac (aşa cum el a făcut-o, în cazul lui Bombo), cu tot cu postul lui, pradă golanilor din gruparea pedelică recuperându-l, dacă nu se vor bucura, ca nişte proaspă trepanaţi, că PSD-ul a crescut la 35% (bineînţeles, în sondaje!), fără să facă nimic şi vor avea altă abordare, dacă nu se vor mulţumi să câştige (în principal, ori) numai în sondaje, dacă…
    Sunt mulţi dacă! Eu doar chibiţez…

  6. Mordechai, Sunt obosit, sictirit de toate, aşa că, lasă-mă să fabulez:
    Oare cum ar fi ca Geoană să demisoneze din PSD şi să se înscrie în PDL, cu tot cu funcţia de preşed al senatului? 😀 Ar face casă bună cu EBA, la nivel de IQ… 😀

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...