-Bună dimineaţa! (Cine dracu’ mi te-a scos în cale?)
-Bună dimineaţa! ( Bună pe pizda mă-tii! Nu vezi ce ochi umflaţi am?)
-Încă o zi… ( … de tot căcatul!)
– Da. Se anunţă o zi frumoasă! ( Pe dracu’! Plouă de rupe! Şi azi o să stau iar înfundat în hârţoage!)
– O zi bună! ( Băga-te-aş în pizda mă-tii de cretin! Dacă tot ţi-am urat bună dimineaţă îţi urez şi o zi la fel.)
-Mulţumesc, la fel şi dumneavostră! ( Mă cac în ea de zi. Şi in gura ta de bou!)
****
– Sărut mâna, domnişoară! Ce bine arătaţi azi! ( Ce faţă de curvă ai!)
– ‘neaţa, domnu’! ( Of, iar a venit pisălogul ăsta!)
– Şefu’ este? ( S-a sculat beţivul ăla?)
– Mai întârzie, e reţinut! ( Oricum n-are timp de tine, faţă de mort!)
– Poate mai târziu… mă anunţaţi şi pe mine… ( După ce te cheamă să i-o sugi, coardă analfabetă!)
– Fac tot ce pot ! ( Să aştepţi tu! Ce faţă are hodorogu’ naibii! Şi ţoalele alea … parcă e de la second hand!)
****
-Bossul întârzie doar puţin, apoi îl veţi putea întâlni! (Până la urmă vi se face un mare favor că v-a invitat aici, fomiştilor!)
– Sigur, nicio problemă! ( Nici n-a întârziat decât o oră. Ce pula mea, e sculă!)
– Până atunci… ( … mai dă-vă în pula mea!)
– O cafea se poate? ( Că tu nu te simţi!)
– Sigur, îmi cer scuze. Trebuia să vă întreb! ( Da’ poate vrei şi un whiskey! Te crezi la cârciumă?)
– Mulţumesc. Nu e nicio problemă. ( Trebuia, da. Dar nu mi-e nici mie ruşine să cer.)
– Haideţi că a venit. Să mergem! ( Mişcaţi mai repede, amărâţilor, că n-are timp să vă aştepte pe voi!)
…
– Îmi cer scuze că am intârziat! ( Ăştia cine sunt? De ce trebuia să mă văd cu ei?)
-Nicio problemă. E de înţeles. ( Punctualitatea e politeţea regilor. Nu eşti rege!)
– Cred că nu mai e nevoie să vă spun… apreciez foarte mult realizările dvs. ( Cine dracu’ sunt ciudaţii ăştia? Cine mi i-a adus? Aveam aici… a, da..)
– Ne măguliţi. ( Mănânci rahat. Habar nu ai ce învârtim!) Cred că noi ar trebui să spunem cât de mult vă apreciem! ( Pula! Cum ajung toţi ăştia să aibă atâţia bani?)
…
-Mi-a plăcut foarte mult discuţia cu dvs. (Care e unu’, care e altu’? )
– Şi noi am avut mult de învăţat din discuţia asta. ( Cafea, nu. Apă, nu. Data viitoare ne dai voie măcar să ne aducem de acasă?)
– Atunci ne-am înţeles? Batem palma! ( Naiba ştie pe unde o fi umblat ciudatul ăsta cu mâna!)
– Sigur. Batem palma! ( O strângere de mână e mai tare ca un contract la ăştia, nu? )
– Atunci ne-am înţeles! ( Încă un fraier la remorcă!)
-Perfect! ( Dă Doamne!)
****
-V-a plăcut specialitatea noastră? ( La cum aţi lins farfuriile de ce vă mai întreb? )
-Da. Minunat ! ( Ne era foame. Dracu’ mai calcă prin bodega voastră. Opinci prăjite … specialitatea casei?)
– Mă bucur! ( Mi se rupe!)
– Complimente bucătarului ! ( Da, multă muie! Da’ ţi-aş da şi ţie puţină că râzi ca vaca!)
– Mulţumesc, am să-i transmit! ( Jegosul dracului. Dacă aţi şti voi că nu se spală la mâini după ce merge la budă! Curvar nenorocit!) Vă mai servesc cu ceva? ( Mai aşteaptă şi alţi nehaliţi. Hai, banu’ şi valea!)
-Nu, mulţumesc. Nota! ( Începe jaful! Dacă sare de milion nu pupi ciubuc!)
– Sigur! ( Ăştia nu lasă ciubuc, scârţanii! I-am citit. Să vezi cât îi ţin să aştepte nota!)
****
– Cel din colţ e nepoţelul meu! ( Stricata aia de învăţătoare l-a pus în margine. Stricata! Tot pe puradeii de buticari îi bagă în faţă!)
– Să vă trăiască ! ( Ce faţă de handicapat are! Seamănă cu tine!)
– Acum e el… Recită. Să-l auziţi! (Are cămăşuţa necălcată. Puturoasă noră-mea. I-am zis băiatului că nu face casă cu asta!)
-Da, ce drăguţ! Cred că seamănă cu mămica. ( Adică o să ajungă tot fetiţă la ce faţă are!)
– Aaa, nu ştiu. Mai degrabă cu băiatul meu. ( De unde o cunoşti tu pe stricata de noră mea?)
– Vai, ce drăguţ e! ( Handicapat! Nu e în stare să lege două vorbe! Şi se bâţâie ca un cretin! )
– Şi al dumneavoastră a fost atât de… talentat! (Parcă e handicapat, lua-v-ar dracu’ de buticari !)
*****
– Ştiţi… bătusem palma cu bossul… ( Am pus botul!)
– A, da, da. Desigur! ( Suni cu număr ascuns, băga-mi-aş pula în faţa ta!)
– Nu m-aţi mai căutat… n-am reuşit să dau de… ( Ţeparilor, măcar acum ştiu cu cine am de a face!)
– Da, încă evaluăm! Stăm bine, foarte bine. De îndată ce… ( Muieeee! )
– Am înţeles! (Muieee!)
****
– E plăcută! ( Are ţâţe mari!)
– Aşa am înţeles! ( E proastă de bubuie!)
– Are studii de specialitate! ( I-o suge lu’ şefu’ ăl mare!)
– Pare foarte pregătită, din ce am observat! (Da, a lucrat mult prin anale. Şi se exprimă bine oral!)
-Lipsa de experienţă poate fi un avantaj… ( Oho, şi ce experienţă are!)
– Asta vine cu timpul! (Cred că la şaişpe ani rezolvase deja asta!)
****
– E foarte atent cu mine, dragă! ( E plin de lovele!)
– Ce drăguţ! ( E plin de lovele!)
– Şi nu e obsedat de sex! ( Nu i se scoală!)
– Ce drăguţ! ( Nu i se scoală!)
– Şi e atât de tandru! (Mă bate rar!)
– Ce drăguţ! ( Te bate rar!)
-Şi are un umor nebun! ( E chel!)
– Ce drăguţ ! ( E chel!)
*****************
Cum ar fi lumea dacă n-am respecta micile convenţii? Cine e imbecilul care a zis că e bine să spui ce gândeşti?
ohhh.. :))))))))))))) 99 şi-o sută fără 1..
şi totuşi să ai o zi perfectă ! 🙂 ..
Lumea ar fi mai rarutza. Din cauza macelului.
Si imbecilul ala mai mult ca sigur ca era chel. 🙂
Hehe – ma gandesc cum s-ar aplica asta la bloguri:
– Fain articol, foarte profund (n-am inteles nimic, dar ce-s fraier sa recunosc?)
– Aia care te contrazic sunt niste prosti invidiosi, tu ai dreptate si eu sunt de acord cu tot ce spui (am lasat si eu vreo 5-6 comentarii negative de pe alte IP-uri, crezi ca esti de capul tau aici pe net?)
– As mai vrea sa completez ideea ta cu… (ma bag si eu in seama ca sa-mi las adresa aici, doar-doar imi creste traficul).
– Ai un blog minunat, m-as bucura sa facem link-exchange (am un magazin online de pastile si cred ca esti in targetul meu)
– Esti un biiip! Sa-mi biiip biiip! Baga-te-as in biip de biip ce esti! (am un respect deosebit pentru dvs. ca om si scriitor, insa asertiunea pe care tocmai ati expus-o denota o completa incongruenta cu fenomenologia spiritului asa cum a fost ea enuntata de Hegel si ca urmare ma vad silit sa va contrazic vehement, colega)
Cred ca trebuie neaparat sa vezi „Truth in advertising” (daca nu l-ai vazut deja, e vechi pe Youtube). Aia au mers deja mai departe, au renuntat complet la conventii.
L-am băgat la căutat.
…noroc ca avem sita .. intre creier si gura! 🙂 🙂 🙂
În primul moment am vrut să răspund simplu: uneori e bine să spui ce gândeşti, alteori, nu. Apoi au năvălit alte întrebări: când e bine, când nu e bine, de ce e bine, de ce nu e bine…
Mai bine caut filmul ‘cela, cu o lume fără convenţii…
@ black angel
poate ăsta e doar norocul lor.