AcasăRabbi ziceSchimbări, schimbări

Schimbări, schimbări

În cele din urmă  cererea de revocare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului a fost scoasă de pe ordinea de zi. Chestie de bun simţ şi motiv de bube la ficat pentru pedelici.

În ultimele zile s-a tocat mult pătrunjel pe acest subiect. Care nu ar fi trebuit să existe. Mi se pare absolut anapoda să desfăşori o întreagă argumentaţie pentru a arăta de ce aşa ceva nu se face. Există o ordine de drept şi o logică democratică în care ar fi trebuit sa respirăm şi care ar fi trebuit să împiedice o astfel de discuţie. Sau ar fi trebuit să existe. Nu ar trebui să argumentăm zilnic de ce e apa udă. E drept însă că trăim într-o democraţie originală. De fapt nici nu trăim într-o democraţie, ci într-o republică. ( În democraţie decizia aparţine demos-ului, într-o republică decizia este a reprezentenţilor demos-ului, chestii subtile).

Nu văd de ce mai avem alegeri parlamentare dacă rezultatul lor e oricum lipsit de orice seminficaţie. La noi, pentru că Băsescu a câştigat ( a se nota genereozitatea de care dau dovadă spunând „a câştigat” şi nu ” a furat” ) alegerile prezidenţiale, totul se întoarce cu fundul în sus. Majorităţile existente nu mai contează şi au nevoie de chirurgie plastică, structura parlamentului trebuie redesenată iar ordinea constituţională redefinită pentru a fi pe placul unui singur om.  Aşa sună, conform Constituţiei, jurământul depus de Preşedintele României, la investitură.

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

Şi dacă sună aşa… ce? Lui nu-i place Constituţia, aşa că trebuie modificată. El vrea altfel. Şi asta contează. El vrea să schimbe, nu să respecte Constituţia. Şi asta contează. Ce sens mai au alegerile parlamentare dacă primul ministru e dat de voinţa muşchiului ebanez, dacă structura parlamentului e dată de pohtele lui? Ce sens mai are ca majorităţile legal constituite să îşi aleagă preşedintele Senatului dacă ceea ce contează e ce are el chef după un şpriţ?

Nu am de ce să îl apăr pe Geoană. Părerea mea, în ce-l priveşte, nu s-a schimbat. Şi bună parte pentru situaţia de acum îi este imputabilă PSD-ului.  Dincolo de asta aştept să vină Băsescu ce legi mai are rost să respectăm în ţara asta. Să ne comunice lista. Eventual două liste: una pentru uzul pedelicilor şi una pentru noi ăştialalţi.

A da. Şi chiar mă calcă pe nervi insistenţa cu care pedelicii se avântă să se recomande drept mari campioni ai dreptei. Ei cu băsexu în frunte. Fostul comunist, fostul securist, fostul fesenist, fostul membru al Internaţionalei Socialiste, devenit, prin botezul în spirt, mare campion al dreptei. Să fie clar: un bărbat urât, dacă face o operaţie de schimbare de sex, devine un bărbat urât, fără puţă. Sau o femeie urâtă. La fel şi la pedelici: tăierea pulii nu i-a transformat în altceva decât sunt.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. Parca ai fi citit ce am scris eu pe blog 🙂 – uite aici: http://rational-idealist.blogspot.com/2010/03/batalia-care-conteaza-ro.html sau aici: http://rational-idealist.blogspot.com/2010/03/opriti-reforma-statului-vreau-sa-cobor.html sau aici: http://rational-idealist.blogspot.com/2010/02/fraudarea-alegerilor-ro.html

    Nu ca e cine stie ce descoperire…

    Dar te inseli cand crezi ca s-a terminat – nici pe departe. Ai mai vazut PDL sa renunte la ceva cand a „pus botu”? Respingerea din biroul permanent era luata in calcul, pentru ca acolo PSD+PNL au majoritate (conform rezultatului alegerilor!), dar PDL va incerca sa ridice chestiunea direct in plen maine, unde au ei majoritatea (conform pohtei ce-au pohtit). Atunci sa vezi circ!

  2. Pana nu-i pun pielea pe gard, astia nu se lasa.
    Dupa aia urmam noi, pe rand, unul cate unul.
    Cu ebanezu inca 5 ani dupa astia.
    Directia e clara.
    Acum, ca scaparam de comunisti, mineri, moguli … mai trebuie sa scapam de senat, apoi de parlament, de alegeri, trai neneaca, rai va fi.

  3. In privinta „campionilor dreptei” credeam ca se mai poate spune ceva…dar dupa ulima propozitie „taierea pulii nu i-a transformat in altceva decat sunt”, cred ca doar un semn in frunte (ca in „Inglourious basterds”) ar mai putea rezolva ceva pentru cei care inca sunt miopi.

  4. E forfotă mare! Asta, cu schimbatul Preşedintelui Senatului, e o altă bicicletă rosie ce zboară aiurea, pe de-asupra raiului democraţiei, pe care ebanezu’ le-o arată celor cărora li s-a cam acrit de atâta post…
    Acţiunea asta, trâmbiţată de sătămâna trecută, dă de lucru presei şi ornitorincilor. Pe dedesubt http://www.ziare.com/actual/opinii/03-08-2010/santajul-asupra-puterii-1000885 se dau ghionţi, chiar coate-n gură…
    Chestia asta, seamănă atât de bine cu referendumul privind revizuirea constituţiei: dacă iese, iese! Dacă nu, fraierii au avut de lucru iar ei au mai dat nişte tunuri…
    În ritmul actual şi la foamea asta, nu m-ar mira ca în proiectul de modificare al Constituţiei să apară patru camere, fiecare cu un număr dublu de membri, toate locurile putând fi ocupate numai de pedelici şi de ciracii lui Oprea.

  5. Cand mama imi spunea: Lasa ca schimb eu constitutia! Sigur, dar sigur, luam si bataie. Astia schimba constitutia sa ne bata cu ea in cap. Democratic, nu! Sa nu uit. Campioni cu dreapta… nu sunt labagii?
    Astept raspuns.

  6. PSDisti, nu comentati,
    In Senat nu mai miscati,
    Din gura sa nu mai dati,
    Pe Traian il ascultati:

    Am venit mai an,
    Eu, Zeus-Traian,
    Va sunt boss din nou
    Pana in cavou.

    Vreau Senatul sa-nnoiesc,
    Un nou sef va pregatesc.
    Mai rabda, tara sarmana,
    Eu am treaba doar cu Geoana.

    Pretul toti o sa-l platiti
    Tradatorilor iubiti.
    Si oricat ati vrea sa dati
    De mine tot nu scapati.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...