AcasăCamera de gardaLeapşa cu fluidul roz

Leapşa cu fluidul roz

Turambar calculează la procent o leapşă pinkfloydistă. Ca să spunem un „nu” hotărât! Că adică nişte unii au făcut recensământul orezului din sarmale şi au descoperit că Pink Floyd e muzică de ghei. Huooo! Ruşine, futu-vă-n cur! Ups!

Aşa că vine fratele turambarez şi croieşte prezenta leapşă propulsată cu lichid roz. La vremea lu’ tata Syd Barret era pe bază de roz, violetul inventându-se mai târziu. Şi oricum violetul are treabă cu un cu totul alt gen muzical ( 99%).

Deci eu spun un „da” hotărât. Adică încă mai empeitrez pinkfolydisme. Nu cu entuziasmul de altă dată, că între timp s-a mai tocit timpanul, s-a mai schimbat gustul, dar orişicâtuşi. M0neyyyyyyy, get away/ get a job with more pay/ and you’re ok.

Pe urmă nici Waters-ul din Delicate Sound of…  nu e Barret din A Sacucerful of Secrets. Şi totuşi încă îi ascult. Deci sunt snob şi eu. Şi ce mare problemă? Mai bine snob decât 99%.

Se aude? Is there anybody out there?

Roz lichiduuuuu, violet partiduuuuu.

Decât băsexu mai bine barretu’. Aia e. Vorba hippioţilor:

MAKE PINK NOT PURPLE

http://www.youtube.com/watch?v=dAXw3RcJ4ys

Şi dau şi eu cu leapşa cât se poate de roz în Arsulici, Julius şi Cabral. Că-s curios ce muzici ascultă oamenii ăştia.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

15 Comments

  1. Te bănuiesc om cu scaun la cap, nenăscut ieri. Păi să te întrebi tu (iartă-ma pentru tutuială, dar am şi eu 42, cu 17 la suflet) ce muzică ascultă Cabral şi compania? Chiar dacă ar zice că ascultă King Crimson nu l-aş crede. Robert Fripp ar interzice ca vreunui Cabral să i să permită chiar şi cumpărarea unui LP KC. Mutatis mutandis, după o vorbă a lui Ţuţea, cabralii sunt interzişi la muzică precum sifilisul la sistemul nervos. Evident, la gândire erau interzişi demult.

    • Tutuiala e absolut ok, că suntem între prieteni. Când vine vorba de prietenul Cabral nu mai e ok.
      Şi îţi explic de ce:
      1) Cabral e băiat fain.
      2) Omul despre care te grăbeşti să vorbeşti în felul ăsta ( din motive pe care tu le ştii!) are o agerime a minţii cum foarte rar am întâlnit. Iar mintea asta despre care vorbesc e bine echipată cu toate cele de trebuinţă.
      3) Cabral e unul dintre foarte puţinii oameni despre care pot spune că are inima la locul ei. Şi creierul tot la locul său.
      4) Gusturile muzicale i le-am dibuit de pe blog. Şi chiar dacă nu ne entuziasmăm întotdeauna la aceleaşi chestii, nu găsesc nimic în neregulă acolo. Şi apoi când s-a stabilit că doar ce îmi place mie e ok?
      5) Prietenii prietenilor mei sunt şi prietenii mei. Ca atare ar trebui să te socoteşti prieten cu el. Şi despre prieteni nu se vorbeşte aşa.
      6) Cabral e un tip fain.
      Acum rămâne să îmi explici când şi unde v-ati cunoscut, ce aţi vorbit şi cum ai ajuns tu la concluzia din comentariu. Că altfel e mai greu de priceput.

  2. Am ascultat si eu melodia si o fost tare faina. Si care zice ca-i gheu cine asculta pink floyd, atunci sa stie dansul de vorbeste aiurea ca el ii singurul gheu si limitat. Si nu gay in sensul bun al cuvantului

    • Freddie Mercury chiar a fost gay. si? nu inteleg impartirea artistilor dupa preferinte sexuale. dar poate ca cei care ii impart asa habar nu au de versurile cantecelor si de faptul ca Pink Floyd este una din cele mai „reactionare” formatii rock ever. ca sa nu mai vorbim de Mercury care ESTE (si spun asta pentru ca el traieste vesnic prin ceea ce a lasat in urma) poate cel mai complet artist din muzica rock. sincer nu ma dau destept, dar a asculta muzica si a nu intelege ce se spune acolo e ca si cum am incerca sa citim Eminescu in chineza. fiind romani. ca asta ne tot batem cu pumnii in piept ca suntem desi eu personal ma consider om mai intai.

      • Bre, bine spus.
        Dar… mama mă-sii. Uneori e mai bine să nu pricepi iotă din ce spun „versur’li”. Că mi-ar fi greu să le explic indonezinilor ce pizda mă-sii caută dragostea în tei.
        Şi nici „tutti-frutti… ” chiar nu mi s-a părut a fi colecţie de psalmi. Acum nu toţi au stihuri bobdylaneşti.

  3. There’s always somebody out there… Si se aude. Oho, inca ce se aude!
    Aaa, si pe „Delicate…” este Gilmour vocal (si cu coardele), ca ‘nea Waters se cam certa cu ei in perioada aia. 😉

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...