AcasăRabbi ziceTabula Traiana

Tabula Traiana

Dacă vizitezi pagina de web a preşedinţiei ai să remarci în colţul din dreapta, sus, o chestie ceţoasă, cu pixelii (veche problemă a actualului preşedinte) atârnând aiurea. Chestia aia bizară ar trebui să fie drapelul naţional fluturând în vânt. Aia ar trebui să fie; ce a ieşit e doar o mâzgăleală pe care puradeii de la cercul de informatică pentru clasele I-IV, de la şcoala generală din Pârţuleşti nu ar scoate-o în lume. Întreaga construcţie a website-ului administraţiei prezidenţiale e neprietenoasă şi probă a unui evident amatorism. E făcută ca să fie făcută. Dar nu despre asta vreau să vorbesc.

Există pe această pagină un loc dedicat „Bunurilor primite cu titlu gratuit în cadrul unor acţiuni de protocol”. Dacă cercetezi pe acolo, de exemplu, lista acestor bunuri primite în 2009, poţi descoperi lucruri interesante.

Dacă preşedintele e selectiv, reţinând pentru sine doar puţine dintre bunurile primite în cadrul acestor „acţiuni de protocol”, preferând să cedeze cele mai multe dintre aceste bunuri către patrimoniul instituţiei, domnul Iulian Fota, mult mai strângător, bagă tot la rucsăcel.

Mai descoperim acolo că pe la „acţiunile de protocol” consilierii primesc laptopuri cadou. Cum valoarea depăşeşte cu mult cei 200 de € prevăzuţi de Legea 251/2004, jucăria trebuia declarată. Şi trece în patrimoniul instituţiei. Dar pun pariu că ştiu cine are pe birou jucărica respectivă. A cărei valoare depăşea binişor la momentul respectiv suma declarată de 500 €, dar asta e altă discuţie. Şi cum din lista furnizată de Cotroceni nu se poate afla cine este cel care a făcut acest cadou, n-are sens să ne aventurăm în comentarii tendenţioase.  Totuşi de ce nu apar în listă şi numele celor  care fac astfel de cadouri preşedintelui sau celor din administraţia prezidenţială? Cred că asta este o informaţie de interes public. Mai ales când e vorba de cadouri ca laptopul cu pricina.

Depăşim si faza asta. Am fost curios care au fost acele bunuri, din acea listă, pe care preşedintele a ales să le păstreze pentru sine şi să nu le cedeze patrimoniului instituţiei. Ei bine, este vorba de trei astfel de cadouri. Poziţiile 10, 35 şi 76.

La poziţia 76 avem asta:

Asta e de păstrat! Un tablou cu Băsescu şi Berdâmuhamedov călare e de colecţie. Îl înţeleg pe Băsescu, n-avea cum rezista emoţiei artistice produse de minunăţia ceea.

La poziţia 35 avem tot artă:


Nimic surprinzător.  Băsescu n-o avea el colecţia lui Năstase, dar se străduieşte. Mai nişte sirene, mai una cu el călărind lângă Gurbangulî turkmenul, mai un tablou luat vara, la mare, uite aşa se face pinacoteca.

Dar abia ceea ce se află la poziţia 10 ne aduce într-un firesc sănătos şi previzibil. Iaca:


Aia e! Acum mai vii de acasă. Scule de pileală, carevasăzică, pentru micul lăcătuş. Chiar nu mă miră deloc. Arta era rezolvată, trebuia trecut la chestiile alea pragmatice. N-am înţeles de ce trebuiesc ţinute cele şase persoane în casetă de prezentare, dar la virgule toţi suntem zgârciţi.

Cum spuneam, în listă nu primeşti nicio informaţie despre cei care au făcut acele daruri. Dar pot deduce că, de exemplu, un fanion cu „însemnele casei regale Cioabă” sigur nu e de la Angela Merkel. Nici placheta „de material plastic, pe suport de lemn, dedicată meciului FC Vaslui- AEK Atena”  nu cred că e de la Obama. Nici „tabloul TABULA TRAIANA.Pictură în cuţit cu semnătura autorului CM” nu cred că e de la Putin, că nu corespund iniţialele. Şi uitându-te pe la mizeriile de protocol de acolo îţi cam dai seama cu cine se cadoriseşte Băsescu. Şi cine îl bagă în seamă. Şi cam asta spune ceva şi despre politica noastră extremă.

Dar astea sunt meschinării şi răutăceli de ale noastre. Bine că are omu’ „pahare confecţionate din metal alb, eloxat decorat cu motive azere” că altfel se strica la burtă de la glojdeală.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

13 Comments

  1. Daca tot e la moda (prezidentiala, desigur) chestia cu referendumul in care poporul si-a spus „exact” ce vrea, ce-ar fi sa-i propunem presedintelui sa faca un referendum despre reintroducerea pedepsei cu moartea? Sau despre cat ar vrea romanii sa fie varsta de pensionare? Sau despre salariul minim? Sau despre posibilitatea de a nu avea niciun presedinte ( pentru economii la buget )?
    Si astfel, in timp ce ar sorbi din “pahare confecţionate din metal alb, eloxat decorat cu motive azere” , ar afla cu mare precizie ce vrea poporul al carui mare aparator se vrea sa fie.
    Pariu ca la reintroducerea pedepsei cu moartea la un referendum , procentul de acceptare ar fi de peste 90 %?

  2. Bre, cine stie cunoaste. Setul ala de metal eloxat e pentru pilangii de cale lunga, cu experienta si rezistenta in domeniu. Durabil si mai ales incasabil. Pour les connaisseurs! 🙂
    Restul sunt asa, de ochii lumii, sa nu se uite cu precadere la setul asta. 🙂

  3. foarte interesant ce e aici. dar, nu cumva ar trebui să fie ”călare” pe cai, şi nu ”călări pe cai”? realmente, băsescU-limba asta mă ameţeşte.

  4. Nu primesti informatii despre cei ce fac cadouri pentru ca respectivele informatii sunt private, nu publice.

    Aceasta deoarece institutia darului tine de sfera privatului, si nu a publicului. Nevoia publica de-a cunoaste patrimoniul reprezentantilor, introdusa in lege nu a incalcat sfera privata pana intr-acolo (nu la noi, ci in partile de unde ne copiem noi legile) si nici nu pare c-o va face.

  5. Lasa bre ca mai primeste si altele, care nu se tin la socoteala.
    Macar astea ii mai schimba gustul.
    Daca erau bani, se numea prostituat.
    Asa e doar curva.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...