Acum vreo doi ani întreaga naţie era lovită de dambla. Un zugrav de-al nostru, pripăşit prin Spania, zbiera arii din opere la nu ştiu ce concurs televizat în Căpşunezia. Prilej de isterie naţională ! Tot şeptelul devenise pasionat de operă şi adorator de Costel Busuioc. Nimic de zis, flăcăul făcuse un fel de ispravă acolo, dar de aici până la damblaua care lovise poporul ornitorinc… încă drum mare.
Finala concursului la care participa zugravul gurist a băgat naţia în fibrilaţie. Apoi iute-iute s-au găsit unii să-i scoată un disc flăcăiaşului şi să-l plimbe prin ţară ca pe ciomagul lui Petrache Lupu. Fain, frumos. Toate manichiurizdele deveniseră consumatoare de operă lejeră. Zavragii petreceau ore întregi în dezbateri aiurea: Busuioc sau Pavarotti? Maneliştii îşi trăgeau în playlist o bucată de Verdi cu aromă de busuioc, între un Guţă şi două felii de salam. Ediţii speciale pe televiziuni. Gazetele pline de poze cu marele Busuioc.
Pe urmă lucrurile s-au domolit. Băiatul ăla a început să creadă că el chiar ar fi un fel de Pavarotti cu bidinea. S-a luptat o vreme cu notorietatea subită şi până la urmă s-a lăsat biruit.
Acum nu mai ştie nici dracu’ de el. Şi nimeni nu mai dă doi bani pe el. Pensulă şi bidinea- meseria e brăţară de aur. Flăcăul cânta. Nu rău, dar nici grozav. Şi a avut momentul lui de glorie tâmpă. Azi îşi mai aminteşte cineva de el?
Ar mai fi ceva de spus. În aceeaşi perioadă pe maestrul Dan Iordăchescu îl dădeau afară din casă. De maestrul Nicolae Herlea puţini îşi mai amintesc. Iar la Opera Română nu a fost nicio clipă mare încăierare pe bilete.
Toată isprava asta îmi aminteşte de replica lui Dinică din „Filantropica”: „mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte de pomană”. Busuioc spunea o poveste. Partea legată de cântat era facultativă, secundară, până la urmă irelevantă.
Istoria lui Busuioc e cumva pilduitoare pentru ce ni se întâmplă in ultimii ani. Câtă energie cheltuim în promovarea imposturii frumos împachetate, uitând valorile autentice. Cât preţ a căpătat prostia poleită şi cât de puţin preţuieşte munca şi talentul autentic.
ti’am povestit ca Busuioc mi’a fost elev? si ce m’am cracanat cînd am descoperit cine este cel despre care se face atîta tevatura ? si în plus mirarea mea e ca nu l’am auzit niciodata cîntînd. de fapt nici vorbind nu prea l’am auzit.
auzi, citesc acum „Amintirile” lui George Panu de la Junimea. absolut fabuloase. abia astept sa taifasuim.
hai ca am salvat o sticla de Moët&Chandon imperial. merge cu cola si Junimea 🙂
Şi după ce termini de citit aduci frumuşel cartea cu tine, că o mai aşteaptă şi alţii.
Social comments and analytics for this post…
This post was mentioned on Twitter by M_Mordechai: http://bit.ly/ddvM1u…
oui monsieur, ca’i editie de la 1908!! doua volume, frumos restaurata si legata cu acul si cu ata alba.
stimate domn ,nu este nici pe departe adevarate cele scrise de domnia voastra :costel busuioc inainte de a merge sa lucreze in spania pe santier a terminat scoala de arta populara sectia canto din timisoara .din timpul concursului si de atunci studiaza muzica clasica si se pregateste pentru opera .studiul este pregatit cu profesori de la conservatorul din madrid .a primit o oferta de angajare inca din toamna 2009 la opera zarzuela din madrid .deocamdata a amanat angajarea dorind sa fie cat mai performant in domeniu .este curios cum nu ati mai auzit de costel busuioc cand a avut numeroase concerte la noi in romania ,anul 2008-2009.eu personal am fost la 4 in bucuresti .ultimul concert a fost la data de 23 decembrie ,concert transmis in direct de t.v.r 3 .tot respectul pentru nicolae herlea ,dan iordachescu .asta nu inseamna ca costel busuioc nu este „una gran voz”va amintesc carruso la inceput a fost hamal in port ,pavarotti cand a urcat prima data pe scena nu cunostea notele muzicale .ca sa revin la romania -nicolae herlea a fost croitor .cu talent,har de la dumnezeu poti ajunge departe .cu voia domniei voastre ,ori fara costel busuioc o sa ajunga unul din marii tenori a lumii.
Ce incult sunt! Măi, măi! Da’ măcar nu-s ridicol.
mdap bune cuvintele lu’ Dinica…zugravul ala spunea o povestea..fain film Filantropica. Fain articol.
Nu ştim ce studii are, din Kikipedia reiese că nu prea…
http://ro.wikipedia.org/wiki/Costel_Busuioc
„La vârsta de 14 ani, fuge de acasă; împrejurările îl forţează să renunţe la studii, limitându-se la promovarea ciclului gimnazial (opt clase).[8] Deşi a încercat să urmeze liceul, traiul pe cont propriu l-a determinat să întrerupă studiile la scurt timp.[9]”
Acilea zice ceva, dar fără surse:
http://en.wikipedia.org/wiki/Costel_Busuioc
„However, Busuioc actually had musical lessons in Timişoara for three years, but the quality of the lessons was rather modest and his schedule was so tiresome that he could hardly find the time to practice.”
Bre, despre ce pui vorbeam eu acişilea şi ce vă chinuie pe voi?
Da, bre. Poleiala place, ia ochii.
Valorile sunt ingropate sub maldare de contrafaceri.
Acum , mataluta ai pretentia ca cei 99% sa nu-i asculte pe busuioci ?
Coane esti nedrept. Asta nu inseamna ca a fi strimb e un pacat, dar poate constitui un defect. Cu cine propui sa ne mindrim? Cu criminalii din Italia, cu hotii din Germania sau cu cersetorii din Franta? Unu’ ca Busuioc, caruia nu-i scrie „Inginer sef” pe sonerie, ne mai drege imaginea internationala terfelita de alti conationali. De ce n-am face tambalau cind apare cite-un d-asta? Talentul e de apreciat si daca asa arata in forma lui bruta, imagineaza-ti cum va arata dupa slefuire!
Hai Hristos a-nviat! desi n-as baga mina-n foc 😉
Cu valorile autentice! Pe care le trecem mult prea uşor cu vederea, grăbindu-ne să aclamăm impostura.
Pai stai putintel sa ne-ntelegem. Valorile, noi le autentificam, iar Busuiocul bag sama c-a fost deja recunoscut unanim ca un talent cu potential. S-au ma-nsel? Si daca asta n-o fi talent autentic, cine-i atunci? 50 cents ? 😀
Anyway, eu nu-l consider un surogat, chiar daca a frecat bidineaua in tinereturi 😉
1) „Sau” fără cratimă de data asta ( ţi-a scăpat!).
2) Sunt zone în care nu procedăm referendar, în care gustul public şi voinţa maselor au o foarte mică importanţă.
3) Un bolovan care şade pe marginea drumului pute de talent şi potenţial. Dar e doar un bolovan pe care se pişă câinii până trece prin mâna unui Brâncuşi.
4) Cine sunt acei „noi” care „autentifică” ? Sunt uşor derutat aici. Că nişte noi i-au dat un 99% lu’ Băsescu. Şi e ok. Dar să se rezume la domeniul de aplicare al acelui 99% şi să lase restul pentru cei care mai au habar.
5) Busuioc mă interesează fix cât mă interesează problema mătreţei la maimuţele cu trompă. L-am folosit pentru a ilustra un simptom. Altfel, falseurile lui ( scuzate de afoni şi amatori de amatori de operă „n-are şcoală” ) şi urletul cu pretenţie de „voce” sunt problema lui şi atât.
6) Punct.
„Recunoscut unanim”??? Ia mai numără mătăluţă voturile… Nu e deloc unanimitate, măcar şi pentru faptul că eu nu-l recunosc drept talent cu potenţial. Deci nu e recunoscut „unanim”!
poti sa vanturi domnia ta ciocolata cu marca imprimata si pe dunga ,ca n-or sa vada decat ambalajul lucios ,poleit….si te vor mai si injura ca faci pe fitosu`.nu vezi ca nu conteaza decat ..ambalajul nu si calitatea produsului?
ciucalata-i ciucalata ,in polei „e” arta…
„… cât de puţin preţuieşte munca şi talentul autentic” – corect spus, în mare parte.
Îmi amintesc de acele momente de isterie generală dar, mai ales, îmi amintesc că tot atunci a murit Ovidiu Iuliu Moldovan. Moartea marelui actor a trecut aproape neobservată!
Da’ în politică nu-i la fel? Impostura e aclamată şi votată. E drept, valori autentice sunt mai puţine…
Altminteri, cam asta spuneam şi eu în timpul „busuiociadei”.
Păi, m-am plictisit de argumentul : şi cutare a fost cizmar înainte de a fi filosof. Şi ce? Acu’ toţi cizmarii vor catedră la facultatea de filosofie?
Ori vrăjeala cu ” e neşlefuit”. E neşlefuit? Să deschidă gura când s-o şlefui! Că între Lohengrin şi lălăielile frizerilor e distanţă considerabilă.
Acu’ ce pansamentul lu’ Răcilă să mă mai mir. Vox pulii, nu? Că dacă boborul vrea Băsescu preşedinte, EBA europarlamentar şi Jiji asemenea atunci boborul suveran votează mai nou şi cum se aşează canonul estetic. Ce pizda mă-sii! Ia să terminăm noi ăştia fiţoşii cu părerile şi să voteze boborul cine e poet naţional. Şi îl bag în pizda mă-sii şi pe Enescu. Şi pe Olah. Şi să voteze boborul între Guţă şi Salam.
Prietene, lasă-mă să o dau pe glumă: Nu-l da în pizda mă-sii pe Enescu… A compus opera Oedip, şi se pot naşte interpretări 😀
:))))))))))))))))
Mordechai,
Cu voia ta dau şi eu cu părerea…
Busuioc a fost foarte mult promovat, atunci, la „descoperire”, doar ca să se promoveze o emisiune şi nişte sponsori… La fel cum se întâmplâ şi cu coana suzana lui boiler din Anglia…
Fără publicitatea sufocantă, singur, n-ar mai fi auzit nici sfânta p¤¤¤ de el… La noi s-a mers foarte mult pe aspectul sentimental, adică vezi doamne s-a întors „acasă” de …(Crăciun, Revelion, Paşte, după caz)… Dar este doar promovare, şi îngâmfare, şi necunoaşterea limitelor proprii, nu şi talent real… Că şi eu cânt superb (hi hi hi!) sub duş, dar nu m-aş încumeta să semnez cu Sony sau cu EMI…
Din păcate însă, nu ne promovăm suficient valorile… Şi nu doar acum, ci şi în trecut…. Deşi a avut o carieră strălucităm Hariclea Darclee a murit uitată de autorităţi, în sărăcie… Cariera strălucită a Virginiei Zeani este legată de Italia, nu de România…, aici putând fi auzită mai ales datorită Electrecord (inclusiv alături de Nicolae Herlea). Şi da, eu sunt dintre cei care îşi mai amintesc de marele bariton… Cât despre compozitori… Cine oare îşi mai aminteşte de Gherase Dendrino, ca să amintesc doar un nume?
Din păcate într-o ţară de „99% manelişti”, condusă de un beţiv şi un zevzec, nu sunt promovate decât „valorile” care aduc comisioane grase, iar munca şi talentul sunt noţiuni desuete,,,
Arsuliciule, Geo Dumitrescu a murit în lucie sărăcie. În condiţii de nedescris. ( N-au de unde şti amatorii de busuioacă cine a fost Geo Dumitrescu).
O listă lungă de oameni care au însemnat cultura română ( şi al căror nume îl trec sub tăcere din motive lesne de înţeles) suferă lipsuri pe care nu ar trebui să le cunoască.
Şi noi dezbatem cazu’ lu’ Busuioc.
Suntem pulbere!
Esti dibaci la gramatici si punctuatii, nimic de zis, dar revenind, se intimpla adesea ca gustul personal sa nu concorde cu valoarea intrinseca. Vrei pe puncte, hai pe puncte.
1. m-am referit deja
2. era vorba de autenticizarea unui talent care da, e data de norod nu de individ. Ca nu-mi place mie Brincusi nu implica nonvaloarea lui, atita timp cit este unanim recunoscuta.
3. Ce are bolovanul cu prefectura?
4. Da, se vede ca esti putin derutat. Confunzi valoarea cu jocurile si interesele politice. Alegerile nu se fac pe criterii valorice ci pe linie de partid si nu doar in Romania.
5. Am inteles ca n-ai facut o pasiune pentru individ, dar exemplul ales nu mi se pare elocvent pentru ceea ce doreai sa evidentiezi.
6. Aici mi-ai tras-o! 😀
Cu „autenticizarea” m-ai răpus. E logic să-ţi placă Busuioc. Pa.
esti tare mordechai ,te citesc cu mare placere
si fara sa te flatez gratuit astept mereu cu nerabdare un nou post al tau (doar sunt si abonat)
poate nu sunt toti de acord cu tine in toate punctele dar stii sa spui lucrurilor pe nume si in al doilea rand felul cum le expui este foarte savuros…
tine-o tot asa si o sa devii cel mai mare blogger din Romania daca nu esti deja,eu unul voi ramane fan for ever…….
poate fara o legatura directa cu subiectul, dar trebuie sa mentionez: n-o fi bataie pe bilete le Opera, dar nici sanse sa gasesti bilete cu usurinta nu prea ai. Cred ca cel putin jumatate din locuri sunt pe abonament, iar pentru restul trebuie sa iti faci planuri din timp. E mai greu decat la orice cinematograf, ceea ce nu e rau, zic eu, neamator mare de opera.
[…] lucrurile cam la fel şi se întreabă şi el ca şi mine dacă e bine să cheltuim atîta “energie în promovarea imposturii frumos împachetate, uitând valorile autentice […]
Busuioc a avut momentul sau de glorie. Sa nu fim rai, a castigat un concurs de cantat dincolo de hotare. E imens ca un zidar autentic sa reuseasca o isprava de genul.
Din acest punct de vedere „Dansez pentru tine” pentru castigator, reprezinta mult mai putin. Sau poate mai mult. Glorie de doar o seara, dar un premiu consistent.
Iordachescu si Herlea au avut gloria lor in anii de dinainte de revolutie. Atunci cand lumea stia sa aprecieze o arie dintr-o opera. Se punea pret pe cultura si pe culturalizare. Acum sunt tot mai putini cei care inteleg o astfel de muzica. Traim in tara manelelor, ce atata opera…
Pai nu?
[…] Aşadar locul rămas liber este deja ocupat de Moshe & Mordechai care ne parfumează cu iz de busuioc sperînd că măcar unii dintre noi înţeleg ce înseamnă o promovare bună în burduf de […]
Nu ştiu de ce dar trăiec cu impresia că poporul care a citit articolul de mai sus nu a înţeles că „Busuioc” a fost ales ca temă de reflecţie asupra subiectului nu este subiectul în sine. Este foarte adevărat că Busuioc este o valoare, a cîştigat un concurs pe bune în sensul că merita acel loc, are meritele sale şi trebuiesc respectate dar… toate astea doar în momentul în care respectăm şi apreciem corect valoarea profesioniştilor în viaţă. Şi cred că exemplul de mai sus trebuie aplicat în foarte multe domenii nu numai în muzică. Cu respect!