Acasăcacatul in artaArs longa, vita încălţată

Ars longa, vita încălţată

Ieri seară m-am găsit la o crâşmă, în Bucureşti, cu Lucia Verona, Ştefania şi Traian T. Coşovei. Şi ne-am ţinut şi noi la un taifas de 1 Mai. Asta vă interesează mai puţin. Şi chiar taifasul nostru devine nesemnificativ pe lângă ce vreau să vă arăt.

Crâşmă cu specific italienesc, cu fiţe. Nu de fiţe, dar cu fiţe. Adică emiţând vagi pretenţii de stil. Veselă dichistă, meniu complicat, totul grijit. Şi mai ales, pe pereţi, tablouri de un desăvârşit bun gust şi un rafinament excepţional. Nişte uleiuri minunate. O artă de profunzimi nebănuite:

Stil şi rafinament. Dar tabloul de mai sus e o nimica toată pe lângă piesa de rezistenţă:

Vă mai spun doar că n-am avut chef să comandăm nimic de mâncare. Vă puteţi oferi singuri posibile explicaţii pentru asta.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

21 Comments

  1. adica ai ajuns la Trattoria Il calcio aia din Floreasca? Am calcat si eu o singura data acolo, dar vazusem o pictura cu Jiji. Asta cu Chioru’ o fi mai noua 🙂

  2. Dupa madam Tatoiu, aia a fost cireasa de pe varful tortului. Si au clienti? Sau ati fost singurii rataciti prin zona, cu foamea-n gat si dornici de arta fina?

  3. Pacat ca n-ati comandat de mancare. Meniul e incomparabil mai inspirat decat „tablourile”. Si, o sa razi, lantul de crasme patronat de Gino Iorgulescu e printre putinele care merg. Fiindca se mananca, de regula, bine.

  4. Pai daca nu ti-a placut tablou´, trebuia sa iei un aeroplan si tusti la Louvru, in fata la Mona Lisa si sa fi mancat din pachet in fata ei. Sau la Roma /Vatican la Capela Sixtina.
    Normal ca cu asa tablou iti sta mancarea-n gat; poate de aia ii si pus acolo.
    Iar daca mancarea-i buna zi lui Gino sa ia dracului
    mizeria de pe pareti.
    PS
    Sa caca mustele pe el tablou…

  5. O posibila explicatie ar mai fi ca “tablourile”au personalizat (din pacate ) calitatea serviciul prestat chiar daca, se spune, la acea crasma se mananca de regula foarte bine…Clientela cauta o ambianta deosebita si nu doar meniuri variate…Dar depinde de clientela…

  6. Poveste autentica, pe vremea Impuscatului.
    O fetita de gradinita facea mofturi la mancare; si parintii disperati nu stiau ce sa-i mai faca.
    La care aia mica: „Mami, tati, noi la gradi avem poza cu Tovarasu’, si Tovarasu’ se uita la noi cum mancas si mancam tot. Puneti si voi acasa!”
    Si cum sa-i explici unui copil mic de ce n-ai fi de acord cu poza lui Tovarasu’, si copilu’ ala mic sa nu repete unde nu trebuie? Au….

  7. Fratilor, e Trattoria IL CALCIO, nu Restaurantul Luvru! Iar proprietar e un fost fotbalist. Care are o reteta de business, nici macar originala, ce include, intre altele, moace stilizate din interiorul fenomenului.

  8. Deci, analiza: a doua capodopera este un sublim mise-en-abime, un tablou ‘picture in picture’, care este. Numa’ ca se omite ceva din dictonu’ kurmaciului: „Sa mincati [cacat] bine!” Cei care au o dorinta innascuta de a reusi in viata stie de ce… Parerea mea.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....