Lui nea Jean i-au plăcut femeile. Şi prietenii. Şi banii. Şi gluma. Când îl întâlneai pe stradă, prin Constanţa, îl salutai şugubeţ:
– Ce faceam, bre Ismaile?
Şi răspundea cu o poznă de zâmbet în colţul buzelor:
– Traiam, bre! Traiam!
I-au plăcut femeile. Şi prietenii. Şi banii. Şi gluma…
Şi s-a prăpădit.
Singur. Trist. Şi sărman.
Şşş! Trimiteţi doar clovnii…
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Ra68vwl5Z-I]
Eram în maşină în drum spre Arad când am auzit trista veste…
Încet, încet, rămânem tot mai singuri, fără marii noştri actori, pe care i-am înghesuit parcă într-un sertar şi nu le mai acordăm atenţia pe care ar merita-o…
Dumnezeu să-l odihnească!
Mi-a luminat multe zile cu filmele în care a jucat…
Dumnezeu e mult prea rau cateodata , ne lasa orfani de cei care ne mai hraneau din cand in cand sufletul . L-a luat probabil sa-l scape de suferinta si umilinta, dintr-o lume otravita .
Se spune ca cei buni pleaca mai repede, Nea Jean avea un suflet de diamant . Sa-i fie iertat si asezat la loc de cinste acolo Sus!
Parca nu era de-ajuns tot ceea ce s-a intamplat zilele astea, prietene. N-a fost suficient. Trebuia sa ne mai moara si zambetul, si veselia, si putinul umor care ne mai ramasese.
Trist. De ce-ar fi fost vesel? pentru ce traia azi? Sunt aproape convins ca dragul nostru Ismail a zis, simplu: SICTIR!
Odihneste-te in pace, nea Jeane!
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Inca un actor de aur a plecat intr-o lume mai buna…
..si nimic nu va mai fi vreodata la fel…
Uneori cuvintele ne fac rau, tacerile ne omoara, iar clovnii ascund lacrimi in spatele mastilor…
Traiam? :))
El traia, dar noi mai putem trai cu masurile de austeritate anuntate de Traian si Emil? Mi-e teama ca multi nu vor putea si nu ma exclud nici eu. Va urma o selectie naturala. Ai bani, traiesti, n-ai bani, e posibil sa te duci dupa nea Jean. Bietul de el.
Fie-i tarana usoara!
S-auzim de bine, ca de vazut…
eu il stiu stand in port la umbra unui copac pe un scaunel … a murit, dar era batran, deci ce-s toti surprinsi? omu avea 82 de ani …
Ionuţ, ţi-ai cam făcut un obicei din a spune prostii.
Si mai ziceai ca ma enervez pe el de-am’pulea!
Sper ca n-ai uitat rugamintea mea de ieri (daca ai avut ocazia). Aci la Sibiu am aprins io luminarea. Multzam rabbi!
Banzai!
Dumnezeu sa-l odihneasca… am crescut cu povestile spuse de el ..
A mai plecat unul… Ne-a oferit atat de mult! Spiritual. Noi l-am iubit…Sa-l ierte Dumnezeu.
Dupa cum spuneam si prin alte parti sper ca nea Jean sa aibe loc in fata pe un norisor care sa stea doar deasupra Teatrului de revista Constantin Tanase si la care sa jucat atat de mult o viata intreaga. NU TE VOM UITA NENE JEAN! 😉
Bre, era teatru de revistă, dar se numea Fantasio. Şi era în Constanţa. Şi acolo a jucat zeci de ani, alături de bunul său prieten Gelu Manolache. Care şi el s-a prăpădit, acum nişte ani.
Ne-a bucurat fiecare întâlnire cu nea Jean, la teatru, film sau oriunde în altă parte. Dispariţia lui ne face să preţuim şi mai mult aceste întâlniri.
Pe cât de vie i-a fost prezenţa, pe atât de puternică îi este amintirea!