AcasăOy-oy!Raport asupra zilei de...

Raport asupra zilei de vineri

1.(Miercuri)

Petreanu: Alo, ce faci, mă?

Eu: Hai, salut, Vlad! Bine… comparaţii!

Petreanu: Vineri eşti prin Bucureşti?

Eu: Încă nu ştiu, dom’le? De ce?

Petreanu: Mă, am expoziţia aia cu poze din Thailanda şi voiam să te invit, dacă eşti prin zonă etc. etc.

2.

Poliţistul: Actele dvs.

Eu: Poftiţi. Ce am făcut?

Poliţist: Ce culoare avea semaforul?

Eu: Galben.

Poliţistul: Roşu.

Eu: Galben.

Poliţistul: Roşu.

Eu: Galben.

Poliţistul: Dar dacă vă amendez ca vorbeaţi la telefon e bine?

Eu: Nu e. Asta recunosc. Vorbeam. Mă grăbeam…

Poliţistul: Toţi ne grăbim. Nu v-am văzut la Antena 3?

Eu: Ba da. Se poate.

Poliţistul: Bine. Poftiţi actele.

Eu: Nu-mi mai daţi amendă?

Poliţistul: Nu. Mie oricum îmi taie 25 %! Să vă dea Boc amendă.

Eu: Mulţumesc pentru înţelegere. Am o rugăminte…

Poliţistul: Spuneţi…

Eu: Hotelul Ramada Nord?

Poliţistul: O luaţi aşa şi pe dincolo şi … bla-bla… când ajungeţi acolo faceţi dreapta.

Eu: Mulţumesc.

3.

– Nu vă supăraţi, Hotelul Ramada Nord? De jumătate de oră mă învărt pe aici!

– La dreapta!

-Mulţumesc, dom’le.

4.

-Doamnă, mă scuzaţi ! Hotelul Ramada Nord?

– La dreapta!

5.

-N-aveţi voie să staţionaţi în faţa ambasadei.

-Lasă-mă, dom’le, că mă apucă toţi dracii! De o oră caut hotelul Ramada Nord.

– A, la dreapta!

!!!

M-am săturat de dreapta! Am voie?

6.

-Ce faci, mă?

– Salut, Vlad! Mi-am luat o cafea!

-Hai, mă, pe terasă, că avem cafea acolo!

– Băi, vreau să îţi fur o poză!

-Bine, mă! Fură!

7,8, 9 şi 10

Pozele lui Vlad Petreanu şi ale lui Cosmin Tudoran sunt cu adevărat excepţionale. E drept că şi Thailanda, locul unde au fost comise, invită ochiul şi ştie să coloreze filmul. E acolo o poză grozavă, a lui Cosmin, cu o bătrână fumând. Poza aia trebuie neapărat furată. Neapărat. Mai e una cu nişte prichindei într-un templu. Şi una cu… Sunt multe. Şi sunt grozave.

Pe urmă s-a lăsat cu delicatese tailandeze, pregătite de bucătari cu ochii oblici. Lume subţire. Tombolă. Conversaţii. Chestii mondene la care nu mă pricep. Şi oricum eram mult prea ocupat cu chicoteli şi cârcoteli cu Julius Cotcodac şi Ionuţ Clickio. Şi hlizeli aiurea. Şi tiutiun şi cafea cu Adelin. Deci cronica mondenă să o facă cine se pricepe. Eu vreau poza aia cu baba care fumează. Clar? Petreanu, rezolvă chestiunea!

Pe urmă ne-am tras la aer condiţionat să mai cotcodăcim. Că altceva nu ne duce capul. Şi am stabilit că unul dintre noi e oligofren, celălalt schizofrenic. Da’ nu mai ştiu care eram eu şi care Julius. Cred că eu eram schizofrenicul. Şi mi-a plăcut să o cunosc pe Alice Iacobescu. Care este – parol!- încă şi mai deşteaptă şi mai încântătoare decât se vede la televizor. Zic zău!

Şi gata. Că articolul ăsta începe să semene cu unul al lui Chinezu. Doar el cunoaşte multă lume şi are ceva bun de zis despre fiecare. Eu sunt mai ciufut.

Poze faine. V-am zis. Chicoteli cu Cotcodacul. V-am zis. Petreanu, poza! Şi vreau să-mi faci, bre, şi poză de profil pentru haifaiv, cu camera aia a ta deşteaptă. Doar să cumpăr gel de păr, ochelari de soare şi restul recuzitei.

În final mai spun că cei de la Ramada Nord au fost nişte gazde minunate. Dar pentru asta Petreanu trebuie să le mulţumească. Eu îi mulţumesc lui pentru invitaţie.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

8 Comments

  1. La chestii mondene nu mă pricep nici eu…nu-mi plac mondenitaţile …îmi plac oamenii care ies cumva din tipare şi lucrurile de modă veche…
    Din păcate activitatea mea aici se reduce la comentarii posibil stupide…sper ca în timp să pot fi şi de folos în vreun fel…

  2. ha, ha, frumoasă experienţă …
    chestiunea cu poliţistul mi-a amintit de o fază deşi similară, aproape invers, întâmplată (aş zice eu) prin 1997, la McRaidul de la Delfinariu … respectiv la acea intersecţie. Veneam de pe B-dul Mamaia, făceam dreapta (sic!) pe Soveja, … am făcut … mă opreşte organul …

    Poliţistul: Actele dvs.
    Eu: Poftiţi. (n-am întrebat ce am făcut … stupid me!)
    Poliţistul: Ştiţi ce aţi făcut?
    Eu: Nu.
    Poliţist: Ce culoare avea semaforul?
    Eu: Verde.
    Poliţistul: Sigur?
    Eu: Da.
    Poliţistul: Sigur, sigur?
    Eu: Da.
    Poliţistul: Amendă.
    Eu: De ce?

    Răspunsul corect era galben intermitent, deşi era roşu pe înainte (de aia mă întreb dacă vorbim cu adevărat de 1997 şi cu McDrive … , dar aia e referinţa mea cu maşina pe care o aveam, de servici fiind ea …)

    Organul, drăguţ, ca şi în cazul tău … m-a lăsat să plec, spunându-mi că trebuie să fim atenţi la orice când suntem la volan (sincer, cred că se plictisea rău) … Bine, nici nu era Boc pe vremea aia …

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...