AcasăUncategorizedSe poate şi aşa!

Se poate şi aşa!

Jos pălăria! Se poate şi aşa. Şi o spun cu atât mai multă admiraţie cu cât nici eu nu sunt străin de tipul ăsta de procese de conştiinţă.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

34 Comments

  1. Haide frate Mordechai, să lăsăm pupincurismele… Vezi de ce viaţa nu e frumos? Probabil nu ar fi trebuit să comentez aşa cum tu nu ar fi trebuit să scrii mizerica asta. Scuze de deranj!

  2. Hombre, dă-o naibii!
    Decid singur ce să scriu. Dacă tu vezi în asta pupincurism, să fii sănătos. Eu am găsit de salutat un gest. Mai ales că, repet, am şi eu astfel de trăiri. Punct.

    • La ce te asteptai?
      In Republica Oligofrena Romania (copyright Mordechai 2010 acum cateva minute) a fi impartial inseamna sa ii injuri pe toti in egala masura. Nu ai voie sa iti placa nimic la nimeni. TOTUL are culoare politica, iar culoarea este maro.

      Ce vrei, sa devina tara asta mai civilizata, mai normala?? Pai ce mai dezbatem la TV daca se va comporta normal pana si flacaul cu muci in par?

  3. Da’ nici nu-mi propun să fiu imparţial. Că sunt de o viaţă vecin cu propriul subiectivism. Înjur ca birjarul până răguşesc, dar de ce naiba să nu salut un gest lăudabil, atunci când îl găsesc?

  4. E extraordinar sa poti recunoaste ca ai gresit si sa-ti ceri, sincer, scuze. Spun SINCER pentru ca am fost la Londra in 1997, iar calmul si prestanta englezilor despre care am citit ( e adevarat, in romane ) sunt de fapt expresia nesimtirii lor. Te loveau pur si simplu mergand pe strada (dintr-o neatentie stupida) dupa care se intorceau si-ti spuneau :Sorry!
    De cat sa-ti ceri scuze avand un rictus in coltul gurii, mai bine injura-ma. Asta-i opinia mea.

  5. Mie povestea asta mi-a amintit de o întâmplare a mea. Cred că am şi scris pe blog despre ea, acum ceva vreme.
    Mă scotea din pepeni Loganul din faţa mea. Mergea câcâit. Frâna din 2 în 2 metri şi merge prea aproape de axul drumului, că nu reuşeam să văd ce vine din faţă. La un punct l-am depăşit înjurând de mama focului.
    Ceva mai încolo urma o bifurcaţie. Loganul cu pricina a încercat să mă depăşească. De-al naibii am accelerat, nelăsându-l să mă depăşească. M-am comportat ca un idiot. Din sens contrar venea un camion. Cel cu Loganul a frânat şi s-a băgat în spatele meu. Apucasem să văd cine era în maşină. La volan un chinez care mă privea cu o expresie în care se amesteca nedumerirea şi rugămintea. Şi o droaie de copii.
    La bifurcaţie am luat-o pe drumuri diferite. Dar câteva zile mi-am tot amintit chipul lui. Şi m-am simţit ultimul om. Şi mi-aş fi dorit să-l pot găsi pentru a-mi cere o iertare pe care nu o meritam.
    Cred că am mai scris despre asta.
    Asta mi-a amintit gestul despre care tot vorbim.

  6. Stii de ce nu cred in veridicitatea intamplarii? Pentru ca masinile deputatilor, senatorilor, etc au niste insemne oficiale pe parbriz care nu sunt tocmai minuscule . Si traim intr-o tara pe care ai descris-o de atatea si atatea ori extraordinar, incat probabilitatea de a gasi vreun politist capabil (mai bine zis inconstient) sa abordeze o masina oficiala e aproape nula.

    • No văst-ai Alinutza tatii ?!?! Parcă-ţi mai vine-a crede că, felicşi-nefelicşi, mai sînt şi oameni de bun simţ pe lumea asta! Ştiu că ăia-s un fel de rara avis prin bucureşti! (intenţionat scris cu b mic!)
      Banzai!

  7. No comment!
    Tin prea mult la tine! Desi imi incalc principiul cu prietenul care ti-e prieten, cu atat mai adevarat cu cat te injura mai vartos. 🙂 🙂 🙂

  8. Io nu am inteles – poate nefiind mult timp in contact cu Tara- de ce mogulii sunt mai rai decat politicienii, recte marlanu´, zdreanta de boc, jacardeaua de nuti ,etc,etc. In care tara din lumea asta politicul nu este legat/supus economicului?
    Ca tipi ca Putin, Ceavez ii pun cu botul pe labe este posibil datorita lipsei democratiei. Marlanu si altii ca el ar face-o bucurosi, dar traim in EU si nu-i prea usor…
    Gestul mogulului (si al tau) tradeaza bunul simt si
    educatia primita. Ii vedeti pe actualii intr-o asemenea ipostaza? Ei mint, mint si iar mint, iar apoi vin cu planul B…

  9. @ alinutza – Mai fac o precizare scurtă şi mă retrag: ai picat şi tu în plasa politrucului. Nu ţi-ai dat seama dar el face donaţii din banii tăi fără să te întrebe dacă îţi doreşti acest lucru. Nimic înălţător aici, doar o mînărie ieftină de bişniţar.

    Încă odată îmi cer scuze pentru prima intervenţie, a fost ungest reflex. De preferat însă animal ca mine decît loloţ la curul cuiva.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...