AcasăOy-oy!Daily Printcodac

Daily Printcodac

Spre deosebire de Gheorghe Flutur ( Flutur’li, pentru prieteni!), care şi-a câştigat respectul crescătorilor de păsări şi al şoferilor prin stăruinţa cu care a combătut gripa aviară, prin stropire cu apă parşivă ( aqua chiuvetis), Julius Constantinescu a inventat instrumentul prin care se realizează distribuţia zilnică de cotcodăceli. Sub forma unui blog de umor fără poante. Atent la tendinţe, Julius a avut inspiraţia de a include şi un cuvânt englezesc în numele blogului. Chestie care a atras un important public dinspre multinaţionale. Care e chichiţa cu multinaţionalele o să aflaţi mai încolo.

În vreme ce presa, în format print, stă cu un ochi la doctor şi cu altul la popă, mutându-şi tonomatele în on-line, Julică face fix drumul invers. Lansând primul blog din România în format print. ( Sanchi! Reclamă făra acoperire! Primul blog care a apărut în format print e al subsemnatului. Ete aşa! Articolele subsemnatului îi sunt livrate zilnic, lui Nea Stere, în format print. Pen’ că domnu’ nea Stere nu găseşte pedala la ambreiaj la computer, nici gipiesu’, aşa că nu ştie naviga pe net. ) Ce este cu adevărat lăudabil la numitul Julius Constantinescu este că a reuşit, pentru ediţia print a blogului său, să găsească raportul optim calitate -preţ. Aşa că foiţele respective de hârtie sunt distribuite gratuit. Trebuie menţionat că hârtia are o calitate aparte, care va fi cu siguranţă apreciată de publicul etnobotanist. Nu insist.

Vă spuneam că publicul din multinaţionale este extrem de important pentru şeful cotcodacilor. Acum devine evident şi motivul. Ediţia tipărită a blogului apare datorită sponsorilor de la HP. Şmecher Julică.

Ce nu o să aflaţi din această ediţie print ( Julică, am zis de destule ori „print”? Mă calific la o halbă?):

– adevărul despre meduzele ninja;

– rolul leuşteanului în promovarea televiziunii 3 D;

– de ce nu există cod de avertizare violet;

– cum se schimbă bateria de la chiuvetă cu o baterie de ceas epectronic;

– cum puteţi elimina kilogramele în plus doar cu ajutorul telecomenzii;

– cum a fost inventat codul de bare de către un pârnăiaş;

În fine, deşi ar fi fost adecvat, nu veţi afla nimic despre recensământul la ouă, realizat la ferma de la Cornu, nici despre târgul de fete de pe muntele Găina.

Pentru finalul articolului am păstrat şi informaţiile care interesează publicul OTV:

– ediţia tipărită a blogului a fost scoasă în cinstea eliberării lui Dan Diaconescu;

– blogul este un blog al poporului – pentru că e scris de alţii, Julică doar se dă şef acolo;

– din banii obţinuţi ca sponsorizare, Julius a folosit doar o mică parte pentru tipărirea blogului, restul fiind cheltuiţi pentru achiziţionarea unei luxoase vile la Săuceşti. Vila este dotată cu multe borduri şi dig propriu.

Eu zic să puneti mâna pe un exemplar. Peste ani va valora enorm. Va fi un document nepreţuit, care va demonstra viitorimii halul în care ajunsese umorul românesc, la începutul secolului XXşiunu.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. Ioi, si io crezui ca-i facatura asta si ca a reinviat Evenimentul Zilei ala cu puiul cu trei picioare si cu gaina care naste pui vii… tz, tz, tz. Bine ca se mai gaseste cineva in tara asta sa mai faca si presa de calitate, fara moguli (ma rog, cu un mogul, dar fiind vorba de Julius, nu se pune) 😀
    Oricum, azi-dimineata am vazut un vanzator de ziare care era tare confuz saracul, ca nu stia ce-i cu ziarul asta nou, cu gaini :))))) Anyway, felicitari si la cat mai multe editii „hard” (ioi, ci culeanu suna)

  2. Am dat jos pedefeu’. Ma sponsorizeaza aia de la HP daca-mi stric cartusu’ (am un hp 3650) sa am si io aparte de print? Ca vaz ca numa bucurestenii is norocosi. Noi astia din „provincie” …( sa fac ceva maro pe toata fata alora care ne numesc provinciali)
    Banzai!

  3. Bre, daca se da si cu gaina aia, musai sa aiba trecere.
    Se multiplica vietatea, se pune in ograda si da aspect fain de gospodarie cu lucratura.
    Ziarul daca e pe gratis, e perfect.
    Nu-l mai pastram ca pe cel platit, doar pentru impachetarea parizerului ci facem foita pentru mahorca.
    Hai ca am fost rau la comentariul asta , asa e?
    Dar e valoroasa aparitia lui, ca nu ne mai tine punga.

  4. Ma bucur ca puiul catelului meu a aparut la tine pe blog! Il intreb : Leo, unde-i puiu’? si el imi aduce tacticos in gura (desigur) puiul cu pricina…
    Imi ajunge editia on-line; adica n-am citit-o niciodata!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...