Cred că nu ne-am văzut de 20 de ani. Eu am albit, pe ici pe colo. El a chelit peste tot.
– Să-ţi trăiască!
La pici mă refer. Piciul amicului meu. Are 9 ani şi e obez. Ochii abia îi mijesc de sub cutele de grăsime. Braţele sunt ca două batoane de parizer. Picioarele doi butucei slăninoşi. Vocea, uşor gâjâită, e puternică. Şi n-are stare o clipă.
– Merci, mă! Şi ţie, când o să ai! Vlăduţ, nu mai zbiera, tată!
Vlăduţ urlă cât îl ţin bojocii:
– Muieeeee!
– Mai încet, tată. Nu mai urla aşa!
– Muieeeeeee!!!
Pe amic pare să-l deranjeze doar că zbiară, nu şi ce zbiară. Îl întreb:
– Unde a învăţat, mă, să vorbească aşa?
– Naiba ştie… Vlad, zău, nu mai zbiera!
– Muieeeeeeeeee! Le dau la muie la toţi! Muieee!
Încerc o ipoteză.
– L-ai dus la meci?
– Doar la televizor!
Trece o tipesă arătoasă. Cu protuberanţe interesante. Vlăduţ o remarcă primul:
– Ce bunăciuneeee! Mamă, ce bună eşti nebuno!
Femeia se uită cu ochii mari. Ăla mic îi face cu ochiul. Tipa e năucă. Până la urmă îşi vede de drum.
Ne mai luăm cu vorba, ne amintim de juneţe. Mai povestim de una, de alta. Uităm de Vlăduţ şi de urletele lui o vreme. Până când ne aduce el aminte că există. E mânjit pe faţă de ciocolată. Linge la o îngheţată. Ta’su’ reacţionează:
– De unde ai îngheţată?
– I-am confiscat-o la un fraier de ciutan!
Amicul mă priveşte stânjenit. Îl bat consolator pe umăr.
– Nu ştiu, mă, cu cine seamănă. Nu ştiu… Vlad… măcar nu mai ţipa.
Îl întreb pe Vlăduţ, încercând să creez o diversiune:
– Ţie cine îţi place, Tom sau Jerry?
– Hă? Cine-s ăştia?
– Din desene animate… Nişte…
Ăla mic n-are răbdare să asculte explicaţia. Zbiară:
– Muieee! N-am timp de desene! Mie-mi place Băşescu, Bănel şi Salam! Muieee!
Taică-su mai are puţin şi intră în pământ de ruşine.
– Asta e – îi zic.
– Mă, nu ştiu de unde a învăţat. Noi nu vorbim aşa… De la televizor… Nu ştiu…
– Nu contează.
Ne salutăm şi plec. În urma mea se aude ca un ecou:
– Muieee!
Lasa-l bre, ca e mic si neprihanit.
Religia se invata din fasa.
De auzit oricum aud tot felul de chestii dar asta nu e scuză.
Ai mei deja ne atenționează când mai scăpăm câte un drac (4 ani).
Maestre, excelentă alegoria. Că o alegorie e, nu? Calin file din poveste e depăşit.
Am uitat sa precizez. Nu sunt eu copilul parizer (şi Salam). Dar v-aţi prins voi văzând că citesc.. şi scriu..
Nu e de vina pustiul. Ca e obez, ca e tupeist, ca vorbeste murdar. Parintii sunt. Pentru ca le este prea drag. Inca mai este timp sa-l faca un copil normal. Asta depinde numai de ei.
Apropo de muie. Daca ar fi strigat Muie Dinamo, ar fi avut un sens. Dar asa? Muie… cui stiu eu! :))
Am pufnit in ras cand am ajuns la fraza :
„Are 9 ani şi e obez.” :)) E asa, un fel de general statement … ;))
Trecand peste asta, e trist ce se intampla cu copiii din ziua de azi. Am 18 ani, dar n-am crezut ca o sa fiu vreodata in pozitia in care o sa ma uit cu mila la „micutii” de 8-9 ani … chiar 10, si sa nu zic „Pe vremea mea … „. Asa se numeste dezcopilarie. Dezcopilarim copiii. Nu noi, ei. Cineva … televizorul.. poate.
Mişto puştiul. De viitor. Dacă rămâne în ţară, ajunge minim deputat. Dacă pleacă… Ei, se-ntoarce el, puiul tatii!… :))))))
Insemana ca ta’su nu prea avea nici o treaba cu fiu’su, in afara de faptul ca si-a pus la bataie spermatozoizii candva. Si in cazul asta nu cred ca zgatia de copchil e vinovat.
Ce sa spun, noi astia mai batrani nu am fost crescuti cu harapnicul, dar nici cu ridicat din umeri cand faceam boroboaţe.
Oi fi făcut un salt înapoi în timp şi l-oi fi găsit pe arhi…
Ca răşile de cîni turbaţi!
Cocălaru’ de capetală, tras prin inel şi cu limbaj de academie, absolvent de şcoală de dans şi maniere elegante, de la care pula ştie unde-o dispărut dansu’!
Banzai!
Nu mai da in Capitala, ca si voi cei din tara sunteti la fel de cocalari.
Cand o sa dispara ura asta neinteleasa a provinciei, pe Capitala? Ca romani suntem toti.
Cind n-o sa ne mai ziceti provinciali! ultra-mega-super-metropolitanilor!
Eu am in jurul blocului parinti care isi injura copiii. Nu am auzit asa ceva in viata mea!
Si ei nici macar nu au 7 ani, nu vreau sa ma gandesc cu ce sechele o sa ramana.
Televiziune am avut cu totii, educatia primita acasa face toata diferenta. Nu un televizor invata un copil , ci parintii si ceea ce ei impun, fac, spun, accepta sau nu.
Am ramas mut si fara tastatura. Sa fie sanatos !
Precoce copil… ştie de mic ce e bun în viaţă: ciocolata, îngheţata şi femeile… Restul e muieeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee 😀
„Copilul cand casca ochii, prima data vede ce prost are in fata. Si se comporta ca atare.” Asa zicea bunica. Alti oameni intelepti spun „cum il cresti, asa il ai”. Sa spunem ca mai invata obiceiuri urate si de la altii dar mancarea si energizantele i le platesc sigur parintii. La 9 ani inca ar mai putea fi educat…
Cred că este vorba de sindromul ADHD…Deficit de Atenţie / Hiperactivitate / Impulsivitate…Părinţii se consideră adesea vinovaţi de comportamentul copiilor cu ADHD dar nu este cazul. Cercetătorii au demonstrat că apariţia simptomelor ADHD nu este legată de educaţie sau familie…O cauză importantă este alimentaţia…”Piciul are 9 ani şi e obez…”.
A devenit din ce în ce mai clar că ADHD este o tulburare neurobiologică care necesită diagnostic şi tratament medical.Părinţii,profesorii,prietenii ar trebui să ştie şi să nu pună eticheta de „copil rău”.
Asa sunt copiii din ziua de azi, au tot ce le trebuie.
Ba si mai mult, numai sa ii lase pe parinti in pace.
N-are o mama ca mine. L-as fi pleznit de i-ar fi sarit dintii din gura! Mama de moda veche…
eu credeam ca de la Udrea a invatat cuvantu ala! 😀
Puterea exemplului, modelele sunt foarte importante în educație. Răul cel mai mare al societății actuale sunt noile modele pe care le-a creat.
În acest context, vorbim nu doar despre Vlădut, un caz singular, ci despre o generatie.
cred ca va avea un viitor stralucit…poate va fi chiar prsedintele tarii…ieeeei, vom avea un cuvant nou in vocabular national (menit sa inlocuiasca supra-megacunoscutul „tiganca imputita” sau parca era celalalt cu „gaozar”?! :D)
Las´ ca-i bine asa! Viitor de aur tara are…
Destul de nepalcut ce povestesti. Ce mi se pare mai grav e ca prietenul tau nu avea nicio reactie referitoare la atitudinea pustiului. Si e clar ca nu prea stia ce face copilul. Trist !
Este plăcut să vezi faţa pozitivă a vieţii.
http://www.youtube.com/watch?v=-eeJIXdWJEk
[…] & Mordechai blog – Aici vă recomand două articole: unul se intituleşte ” New generation ” şi se încadrează în segmentul cultură sexuală pentru părinţi (cu dedicaţie, […]