AcasăUncategorizedDoi preşedinţi

Doi preşedinţi

Am văzut de mai multe ori imaginile cu Traian Băsescu la Tuşnad, la evenimentul tokeşist. Am privit imaginile, iar şi iar. L-am auzit dresându-se celor de acolo, iar şi iar. În imaginile ( şi sunetele de acolo) era ceva ce mă intriga, ceva ce nu se potrivea. Şi am revăzut imaginile. Şi l-am revăzut pe Băsescu adresându-se secuilor strânşi acolo să nemtudomească. Cu glas blajin, cu bonomie şi prefăcută sau nu prietenie. Calm, înţelegător, dispus la dialog. L-am văzut punându-şi căştile la urechi, de-a dreapta lui Tokes, ca să priceapă ce se vorbeşte. Şi răspunzând cu răbdare, bună cuviinţă şi blândeţe în glas. Şi revăzând imaginile mă tot urmărea sentimentul ăla că ceva nu se potriveşte. Nu ştiam ce.

Apoi mi-am amintit imaginile cu Băsescu în Moldova, vizitându-i pe sinistraţii care nu pomenesc de Kosovo. Şi  mi l-am amintit zbierând, trimiţându-i la muncă, repezindu-i sau miştocărindu-i. Dacă acolo nu avea nevoie de căşti ca să se înţeleagă cu ei…

Punând cele două seturi de imagini ( şi sunete!) alături n-am avut cum să nu mă întreb: al cui preşedinte e ăsta? Al boilor care l-au votat.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

22 Comments

  1. esti maretz nene… te citesc cu placere…. esti direct si ai stil de creionat… sau pixarit… sau dactilografiat…sau cum pm i-o mai spune…
    tinand cont de faptul ca esti mereu bine informat si BINE INTENTIONAT… ma intrebam cand o sa abordezi si problema asta spinoasa a… SECUIMII?!?!?
    pentru ca din cata istorie si politica stiu eu… boanghinele alea de nemtudomi nu au nici o pula de-a face cu secuimea… secuii sant vitza veche de tarabosti…cu stramosi adanc inradaciunati… se trag din daci si nu din bozgori… de cand am uitat cu totii ca secuii u sant unguri? toata clasa asta politica de cacat lasa pe bozgori sa substituie secuimea… de cand pula mea e cacatul de tokes secui?
    ia creioneaza matale un articolas pe tema asta… sa vezi cate „aplauze” iti atragi… aplauze care vor confirma ca am dreptate…. o mana de bulangii de la budapesta si o alta mana de bulangii bozgori de aici incearca sa faca o manevra de federalizare prin care sa isi salveze cururile vandute deja catre FMI si ceilalti stabi ai finantei mondiale…

  2. Rabbi, le sugerez inundatilor sa invete niscaiva ungureasca (am zis corect?). Aparent, el comandante este (ultra)receptiv la minciuni si instigari exclusiv in limba poporului pe care-l pastoreste… catre groapa.

    Deci, noi restul ori invatam ungureste, ori punem mana de la mana si cumparam o pereche de casti si un parlitor de magyar.

  3. Presedintele este doar unul,dar se poarta cu cetatenii romani dupa cum crede ca l-au votat, sau nu.De aici i se trage si ura impotriva pensionarilor(desi cunosc destui pensionari care l-au votat).

    • Hai sa nu fim rautaciosi degeaba doar ne-a rugat sa nu intelegem ca are ceva cu pensionarii (atata doar ca ii considera cancerul societatii, dar e evident ca asta e un alint)

  4. Atunci, iată: „nebunul” Tőkés aruncă piatra, iar acest lucru stârneşte vii emoţii atât printre români, cat şi printre maghiari, fiindcă nici unii, nici alţii nu vor să se bată. Dar, românii par mai nervoşi. Au şi de ce. Trebuie să existe o limită a acestor nemernicii!

    Cu toţii ştiu, chiar şi Tőkés, că, de fapt, „regele e gol”. Cu excepţia câtorva nebuni, ungurii nu vor porni nicio luptă pentru autonomie. Situaţia actuală e prea bună, prea convenabilă pentru ei ca să rişte să o deterioreze cu revendicări absurde. Dar, emoţia şi iritarea există. Şi teama de conflicte.

    Şi iată că, în acest peisaj înfricoşător îşi fac apariţia arhanghelii păcii şi ai înţelegerii! Traian Băsescu şi Viktor Orbán! Care garantează că ungurii şi românii nu se vor încăiera! Înțelepții care scot piatra aruncată deTőkés!

    Uf, ce uşurare! Prin ce-am trecut şi de ce am scăpat! Bine că s-au înţeles ăştia doi!

    Păi, cum să nu se-nţeleagă? N-aţi băgat de seamă că nemernicii se înţeleg mult mai uşor decât oamenii cu principii? Mai cu seamă că, din povestea asta, şi unul şi altul ies întăriţi mediatic şi electoral. Şi nici Tőkés nu pierde.

    • @adrian stoica ai mare dreptate, de ce? pentru ca am o cunostinta care este politist in judetul Harghita intr-un stat de pe acolo … si am intrebat in stanga si in dreapta pe sateni toti unguri (bozgori) daca vor autonomie, toti ziceau ca da insa da ii intrebau ce fac cu ea si la de le trebuie dadeau din umeri, adica se confirma faptul ca nu oamenii vor autonomie ci cretinii din uniunea lor … de bozgori.

      Eu zic sa li se dea autonomie, ca in 6 luni se intorc inapoi in genunchi sa ii alipim inapoi ..

      Pacat ca nu mai traieste Antonescu, facea putina curatenie :)))

  5. Mordechai, eşti sigur că la căşti asculta traducerea? Eu zic că de aia era calm, pentru că la căşti asculta o înregistrare cu Boc spunându-i „şefu, tu eşti cel mai luminat, cel mai înţelept, cel mai bun, cel mai corect…”

  6. Pai ce-i asa de complicat de inteles?!?
    Am intrat in UE.
    NU mai suntem stat national si suveran. Suntem judetul Vaslui al Aiuropei. Iar Aiuropa vrea cat mai multe autonomii.
    Presedintele de fosta tara independenta si suverana tre’ sa fie un papitoi care sa mimeze independenta in decizii, dar sa execute ordinele CE. Si asta este si face. Unde nu-s interese inalte vorbeste cum stie si simteste el. Unde e ordin, il ie zecuta cu placere. Parerea mea!

  7. Vadim -Presedinte!
    ce plm! de era asta Presedinte credeti c-aveau astia tupeu’ sa miste-n front?

    Tare as vrea sa-l vad Presedinte, sa vad cum isi iau Markobelitii si Tokesii ale trei fuioare, incaleca pe cai si se duc mancand pamantu’ acolo de unde au venit.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...