Un citat

Spunea Octavian Paler, în „Viaţa ca o coridă” :

” […] Hitler a venit la putere profitând de o schemă: Demagogie +  Prozeliţi + Imbecili entuziaşţi + Creduli + Indiferenţa celorlalţi =Putere = Teroare = Frică + Delir. ”

Atât.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

9 Comments

  1. Este cam simplista situatiunea prezentata.
    Deoarece:
    Dupa Primul Razboi Mondial, Germania a fost ingenunchiata. Terminata. Economic, demografic, politic si moral. Republica de la Weimar a fost proclamata pe ruinele monarhiei. Revolutia din Rusia Sovietica si-a gasit prozeliti si chiar a existat o Republica Sovietica Bavareza. Miscarea comunista si-a gasit multi adepti; Rosa Luxemburg si Karl Liebknecht sunt cei mai cunoscuti.
    Criza economica mondiala si-a pus intr-un mod deosebit amprenta pe viata germanilor din acele timpuri. Hiperinflatia, somajul in masa, saracia cronica au ajuns la apogeu.
    In aceste conditii natiunea germana astepta pe Salvator. Alegerile aveau doi favoriti; pe comunisti si pe nazisti. Mai existau social-democratii si cateva partide mai mici.
    Hitler a fost spijinit de finanta internationala, de marii industriasi si de populatie datorita discursului (in mare parte demagogic si populist),
    dar si infaptuirii mai multor promisiuni.
    Minciunile regimului au inceput mai tarziu; pierderile pe fronturi au devenit retrageri strategice; generalii s-au lasat coordonati de un om fara studii militare, etc. Teroarea a fost la ordinea zilei, dar nu in stilul sovietic stalinist.
    Ar mai fi multe de adaugat dar ma opresc aici.
    PS
    Nu inseamna ca O. Paler nu avea dreptate.

    • Hiperinflatia trecuse de ceva timp pana cand a ajuns Hitler la putere. Intre timp venise si Marea Criza care a fost ceva diferit de hiperinflatie. Jidanii vinovati nu era o mare minciuna? Asta a fost inainte de inceputul razboiului

  2. Cat de actuala este aceasta schema… Uite inca o versiune :
    Demagogie + Prozeliti + Imbecili entuziasti + Creduli + Indiferenta celorlalti = Base ramane la putere = vai de capul nostru.

  3. Nu e prima data cand regasim termeni de comparatie intre Basescu si diferite imagini lugubre ale istoriei, fie ca sunt ale noastre sau nu.

    Pe noi inca ne uimeste nivelul de prostie, care pare sa creasca pe zi ce trece. Cum deschide gura, cum mai iese o tampenie. Cate luni a trecut de cand a fost inscaunat? Cate mai avem?…

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...